Gafe în lanț în dosarul DNA în care Dragomir și Bendei au fost condamnați în prima instanță - Fostul șef LPF și fost șef RCS-RDS, la un pas de o victorie majoră

Curtea de Apel București a avut marți, 5 octombrie, termen în procesul în care se judecă apelul formulat de Dumitru Dragomir, fost șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, Ioan Bendei, fost administrator RCS-RDS, și alte persoane împotriva condamnărilor dispuse în prima instanță, în ianuarie 2019, de Tribunalul București.

Ioan Bendei, fostul șef RCS-RDS, este reprezentat de fostul ministru Tudorel Toader, care și-a deschis recent un sediu secundar al cabinetului de avocat, pe Bulevardul Aviatorilor din Capitală, nr. 65. Tudorel Toader are și alți clienți celebri, cum ar fi Călin Popescu Tăriceanu sau Gruia Stoica.
Potrivit unor surse judiciare, o gafă uriașă a procurorilor și judecătorilor ar putea duce la anularea condamnărilor în prima instanță în acest dosar. Nici procurorii DNA, nici judecătorul de cameră preliminară, nici judecătorul de fond nu au ținut cont de faptul că unul dintre inculpații din dosar, chiar fiul lui Dumitru Dragomir, este avocat. Potrivit articolului 38 din Codul de Procedură Penal, Curțile de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de avocați. În ciuda dispozițiilor legale clare, dosarul a fost judecat în prima instanță de Tribunalul București.

La termenul de marți, avocații din dosar au susținut că se impune rejudecarea pe fond a dosarului, chiar la Curtea de Apel București, ceea ce ar însemna anularea condamnărilor dispuse în 2019 de Tribunalul București. Potrivit surselor judiciare, procurorul DNA a fost de acord cu solicitarea avocaților, având în vedere că prevedere legale sunt lipsite de echivoc în acest domeniu. Completul de la Curtea de Apel București a rămas în pronunțare, o hotărâre urmând să fie anunțată pe 1 noiembrie 2021.

CONTEXT

Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir a fost condamnat în ianurie 2019 de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1. Potrivit deciziei instanţei, Dumitru Dragomir a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la spălarea banilor. În acelaşi dosar, Ioan Bendei a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare.

În august 2017, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi complicitate la spălare de bani. Alături de el au fost deferiţi justiţiei Ioan Bendei, la data faptelor administrator al SC RCS&RDS SA, pentru dare de mită şi complicitate la spălare de bani; Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir), la data faptelor asociat unic al SC Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani.

De asemenea, au fost trimişi în judecată Florin Bogdan Bădiţă, la data faptelor administrator al SC Bodu SRL; Alexandru Oprea, la data faptei directorul general şi preşedintele CA al RCS&RDS, pentru complicitate la dare de mită, Mihai Dinei, la data faptelor coordonatorul activităţii juridice a RCS&RDS, pentru complicitate la dare de mită şi complicitate la spălare de bani, şi Serghei Bulgac, la data faptei director general al RCS&RDS, pentru spălare de bani.

De asemenea, procurorii au decis să trimită în judecată şi societăţile RCS&RDS, pentru dare de mită şi spălare de bani, Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Integrasoft SRL, pentru complicitate la spălare de bani.

Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2009 - mai 2011, în calitate de preşedinte al LPF, cu sprijinul lui Florin Bădiţă, Bogdan Dumitru Dragomir şi Bodu SRL, Dumitru Dragomir a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, în calitatea acestuia de administrator şi acţionar al RCS&RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro de la RCS&RDS SA.

Banii primiţi ar fi fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

"Contractul respectiv a fost încheiat între societăţile Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir şi RCS&RDS SA, inculpatul Bendei Ioan beneficiind de sprijinul inculpaţilor Dinei Mihai şi Oprea Alexandru, administratori ai RCS&RDS SA. Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul Bendei Ioan şi o altă societate", susţine DNA.

Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada 2015 - 2016, pe parcursul urmăririi penale desfăşurate în cauză, între societăţile RCS&RDS SA, reprezentată de Serghei Bulgac în calitate de administrator şi director general (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Ioan Bendei şi al lui Mihai Dinei) şi Bodu SRL, reprezentată de Florin-Bogdan Bădiţă (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Dumitru Dragomir şi al lui Bogdan Dragomir) şi alte persoane juridice, s-ar fi încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participaţiune din data de 15 august 2009.

"A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenţei sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societăţii Bodu, dar şi în scopul de a ajuta persoanele care au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită să se sustragă de la urmărire penală. Practic, în urma unor operaţiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS&RDS", spune DNA.

Concret, în cursul anului 2008, la nivelul LPF s-a organizat o licitaţie având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I ''PARTENER'', în sezoanele competiţionale 2008 - 2009, 2009 - 2010 şi 2010 - 2011.

"În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme din care făcea parte RCS&RDS a fost declarat câştigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA). În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat LPF acordarea unor condiţii contractuale mai avantajoase. În aceste împrejurări, Dumitru Dragomir, urmărindu-şi interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligaţiilor contractuale ale consorţiului, a solicitat reprezentanţilor SC RCS&RDS SA să intre într-un parteneriat de afaceri cu firma pe care acesta o controla", menţionează DNA.

Prin urmare, susţin anchetatorii, pentru a-l determina pe Dumitru Dragomir să susţină interesele RCS&RDS la nivelul LPF, în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15 august 2009, între SC Bodu SRL - societate controlată de preşedintele LPF şi reprezentată de Forin Bădiţă şi RCS&RDS s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune, conţinutul contractului fiind anume conceput de părţi astfel încât să creeze aparenţa unei asocieri tipice şi să mascheze cât mai bine voinţa lor reală - aceea de a da, respectiv de a lua mită.

DNA arată că, în baza acestui contract, în perioada 18 august 2009 - 10 mai 2011, RCS&RDS SA a plătit către Bodu SRL, în 27 de tranşe, suma de 3.100.000 euro (13.059.290 lei).

"În perioada 2015 - 2016 părţile implicate în încheierea contractului de asociere în participaţiune au acţionat pentru 'spălarea' şi 'curăţarea' sa de caracterul infracţional, în scopul disimulării originii ilicite a acestuia. Astfel, între RCS&RDS SA, Bodu SRL şi SC Integrasoft SRL au fost încheiate mai multe acte juridice, părţile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participaţiune un caracter licit, în special în privinţa sumei de 3.100.000 euro, plătită în condiţiile de mai sus. Aceste operaţiuni, care s-au derulat până în anul 2016, au condus în final la cumpărarea de către RCS&RDS SA a afacerii care a stat la baza contractului de asociere", notează DNA.