Generalizarea loveşte în sistemul educaţional

Ultima statistică prin care ministru Pop a făcut o radiografie a sistemului de învăţământ s-a dovedit a fi făcută din birou, cu date inexacte. Chiar dacă situaţia învăţământului românesc nu este una roz, reprezentanţii din educaţie susţin că generalizarea guvernanţilor este periculoasă. Potrivit acestora, în momentul în care evidenţiezi numărul unităţilor de învăţământ care nu au autorizaţii, ori grupuri sanitare corespunzătoare, trebuie să ţii cont şi de numărul total de şcoli dintr-un judeţ 

În plină perioadă de tranziţie în ceea ce priveşte activitatea guvernamentală preluată de cel de-al treilea Executiv girat de guvernarea PSD- ALDE, se cuvine să aruncă o privire asupra moştenirii lăsate de ministrul Liviu Pop, cel puţin pe zona Iaşului. Astfel, readucem în prim plan ultima statistică oferită fostul şef al Educaţiei Naţionale, în care judeţele Regiunii de Nord- Est ocupă un loc fruntaş la capitolul instituţii de învăţământ cu grupuri sanitare în exterior.

Statistici din birou, la Bucureşti
Potrivit ultimei radiografii a sistemului educaţional din România, Vasluiul se află în topul judeţelor cu cele mai multe şcoli a căror toalete se află în curte, numărul acestora ridicându-se la 389. Urmează judeţul Suceava, cu 219 unităţi şcolare în care cei mici trebuie să iasă în frig pentru a merge la baie, Iaşul şi Botoşaniul fiind la egalitate, având această problemă în 207 şcoli. Cel mai bine, pe întreaga Regiune de Nord- Est, stau băcăuanii care au şcoli cu toalete în curte numai în 37 de unităţi de învăţământ. Ceea ce nu spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale în raport este faptul că Moldova are foarte multe unităţi de învăţământ, majoritatea în mediul rural, acolo unde reabilitările se fac cu greutate, dat fiind că bugetele locale sunt mici, iar infrastructura educaţională intră în gestiunea primăriilor. „Sistemul are într-adevăr nevoie de investiţii, însă nu este normal ca reprezentanţii Ministerului să generalizeze astfel de statistici sau rapoarte, pentru că fac rău. Ca de exemplu, domniile lor nu au ţinut cont de faptul că există unităţi de învăţământ cu toalete care sunt în curte, însă acestea sunt încălzite şi au toate condiţiile. Nu sunt lipite de clădirea şcolii pentru că aşa au fost începute proiectele cu ani în urmă, însă există condiţii”, declară profesorul Elena M. pentru cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”. Acesta atrage atenţia asupra faptului că raportul ministrului nu precizează şi numărul total de instituţii de învăţământ dintr-un judeţ, element care ar ajuta la crearea unei imagini clare a realităţilor din teritoriu. „Nu poţi compara un judeţ cu sute de şcoli, cu un judeţ în care numărul instituţiilor de învăţământ se înjumătăţeşte”, conchide cadrul didactic. Situaţia sesiza este într-adevăr întâlnită în cele mai multe instituţii de învăţământ, preponderent în mediul rural, unde s-au făcut reabilitări cu ceva timp în urmă. În judeţul Iaşi un astfel de exemplu este Şcoala Generală Vânători. „La şcoala noastră proiectul a început în 2006 şi a fost finalizat în 2007, fiind vorba despre realizarea grupurilor sanitare şi a instalaţiei electrice. Din ce îmi aduc eu aminte, au intrat în acest program în jur de 200 de şcoli ce au primit finanţare prin Banca Mondială pentru realizarea de grupuri sanitare, însă proiectele prevedeau ca acestea să fie în curte”, explică Zoia Cazacu, directoarea instituţiei de învăţământ din Vânători, precizând că aici elevii au toate condiţiile.
În ceea ce priveşte ultima radiografiere a sistemului de învăţământ făcută publică de fostul ministru al Educaţiei Naţionale, şefa şcolii gimnaziale explică: „Cu privire la situaţia întocmită de Minister, nouă ni s-a cerut să spune dacă avem toaletele afară sau nu. Alte detalii nu s-au mai cerut”, conchide Zoia Cazacu. În aceste condiţii este normal să ne întrebăm de ce reprezentanţii Ministerului nu îşi dau într-adevăr silinţa să cunoască adevărata situaţie din teritoriu, şi furnizează informaţii cu jumătate de măsură?

Primarii se bazează pe PNLD
Având în vedere că sistemul educaţional are nevoie de investiţii, fie că acest lucru este reliefat de teancuri de documente furnizare de centru, fie că este semnalat de inspectoratele şcolare judeţene, primarii din teritoriul aşteaptă cu nerăbdare fiecare sursă de finanţare care se iveşte, pentru a mai reabilita câte o şcoală. „Cât putem de mult investim în educaţie. Programul Naţional de Dezvoltare Locală este o treabă bună pentru noi, în prezent având trei şcoli în reparaţii capitale, la două dintre acestea fiind începute deja lucrările. Este vorba despre şcoala Dagâţa şi şcoala din Mănăstirea. Sperăm ca în două, trei săptămâni să dăm ordinul de lucrări şi la şcoala Băluşeşti”, explică Mirel Damaschin, primarul comunei Dagâţa. În ceea ce priveşte ultimul contract semnat de alesul local pentru reabilitarea infrastructurii şcolare, prin PNDL etapa a doua, acesta explică faptul că o mare parte din bani vor fi cheltuiţi pe dotări. „Am semnat de curând un contract de finanţare pentru şcoală la Piscu Roşu, însă noi am finalizat de construit acestă unitate de învăţământ din banii noştri. Acum, din contractul pe care l-am semnat cu Ministerul Dezvoltării, vom face doar achiziţii de dotări” explică primarul Damaschin.
Reamintim că în ultimele luni, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a doua, judeţului Iaşi i s-a alocat suma de 196.170.631 de lei, echivalentul a 43,6 milioane de euro.

Situaţia avizelor sanitare de funcţionare, la Iaşi
Potrivit ultimei statistici întocmite de Inspectoratul Şcolar Iaşi, în anul şcolar 2016-2017 au funcţionat 231 de unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică şi 395 de unităţi de învăţământ arondate. Astfel, activitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Iaşi se desfăşoară în 1.530 de clădiri, dintre care 962 sunt destinate activităţilor cu elevii, iar 568 au rol de magazii, clădiri în care funcţionează centralele termice etc.
În urma monitorizării activităţii privind stadiul obţinerii autorizaţiilor sanitare de funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat s-a constata că, din cele 962 de clădiri care sunt destinate activităţilor cu elevi, 747 de clădiri deţin autorizaţii, în timp ce 215 nu au astfel de documente. Anca BURNICHE