Goana după mandatele europene

 

În România, potrivit Registrului Partidelor Politice (RPP), în anul 2018 erau 141 de partide politice înregistrate oficial. Teoretic, toate acestea pot propune candidaţi în alegeri (pe baza strângerii de semnături necesare). Printre condiţiile pentru recunoaştere se numără obligaţia ca partidele sale membre să fie reprezentate, în cel puţin un sfert din statele membre, de membri în Parlamentul European, în parlamentele naţionale, în parlamentele regionale ori în adunările regionale.

După schimbarea legii partidelor politice în 2015, partidele politice din România au apărut ca „ciupercile după ploaie”, ajungând la peste 140. Deşi multe din partidele nou-formate au caracter local sau regional, marea majoritate sunt partide care vor să cucerească scena politică naţională, scopul principal fiind acela de a intra în cursele electorale, în special locale şi parlamentare. Există însă posibilitatea ca numărul acestora să scadă după alegerile europene de pe 26 mai şi alegerile locale din 2020, întrucât nu este uşor să menţii membrii într-un partid care nu poate să treacă pragul electoral de 5%.

Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer, PSD şi PNL sunt aproape la egalitate în intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare.

Dintre românii care şi-au exprimat opţiunea de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eşantion, 26,9% intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind aşadar pe picior de egalitate. Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% şi Pro România cu 9,1%. Ar mai depăşi pragul electoral UDMR, care ar obţine 5% şi PMP (5,6%).

Pe plan local, Partidul Naţional Liberal (PNL) are pe social media 9.580 de oameni care urmăresc pagina principală. PNL este un partid de centru-dreapta, care aderă la Partidul Popular European (creştin-democrat), fiind de ideologie liberal-conservatoare. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 20% din voturi, obţinând astfel cel puţin 9 locuri.

După ultimul sondaj INSCOP, Partidul Social Democrat (PSD) a ajuns al doilea partid din România cu 26,9% din electorat, după ce a dominat sondajele în ultima perioadă. În Iaşi, partidul are pe social media 5.590 de oameni care urmăresc pagina principală, fiind în urma PNL, dar în faţa celor de la USR, care are în jur de 4.732 de urmăritori. PSD este un partid de centru-stânga, care aderă la Partidul Socialist European, fiind de ideologie social-democrată-conservatoare. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 20% din voturi, obţinând astfel cel puţin 9 locuri.

Uniunea Salvaţi România (USR) – După ultimele sondaje, USR este al treilea partid din România, cu 11,2% din electorat, arătând o creştere substanţială, USR fiind un partid care a reuşit să se impună în top 5 la primele alegeri la care a participat. Este un partid de centru, care nu aderă la niciun partid european, fiind de ideologie progresivă. Preşedintele USR este Dan Barna.

Partidul Libertăţii Unităţii şi Solidarităţii (PLUS) se situează în zona de centru, centru-dreapta, mizând pe dinamismul antreprenorilor, nu doar pentru a crea locuri de muncă, nu doar pentru a dinamiza economia şi a aduce bani la buget, dar şi pentru a ajuta statul să rezolve anumite probleme din societate. Preşedintele PLUS este Dacian Cioloş. În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare din 2019, Alianţa USR-PLUS va avea minim 15,3% din voturi, obţinând astfel cel puţin 5 locuri.

După ultimul sondaj, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) este al patrulea partid din România, cu 9,3% din electorat. Pe social media, partidul deţine recordul la numărul de oameni care urmăresc pagina principala, peste 15.000 de persoane. ALDE a fost creat din fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator, fiind un partid de centru-dreapta, care aderă la Alianţa Liberal Democrată Europeană, de ideologie liberal-progresivă. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 9% din voturi, obţinând astfel cel puţin 3 mandate.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) este al cincilea partid din România, cu 5,6% din electorat. În Iaşi, partidul are 5.300 de oameni care urmăresc pagina principală pe social media. Partidul a fost creat la iniţiativa lui Traian Băsescu, împreună cu politicieni care au plecat din Partidul Democrat Liberal. PMP este un partid de centru-dreapta, care adera la Partidul Popular European. La alegerile europarlamentare din 2019, cel mai probabil partidul va trece pragul electoral, obţinând astfel cel puţin două mandate.

Tot două mandate ar reveni şi pentru UDMR (5,2%). Partidul a fost fondat cu scopul de a reprezenta interesele comunităţii maghiare din România. UDMR este un partid regionalist de centru, care aderă la Partidul Popular European, fiind de ideologie liberal-conservatoare.

Partidul lui Victor Ponta -Pro România- participă pentru prima oară la alegeri, la europarlamentare. Cu 9,1% în sondaje, ar obţine 3 mandate în Parlamentul European.

Pro România a fost lansat în februarie 2018 de Victor Ponta. În Iaşi, pe social media partidul are 750 de oameni care urmăresc pagina principală şi în jur de 1.250 de membri. Pro România este un partid de centru-stânga, fără afiliere europeană, cu ideologie social-liberală.

În urma estimării preferinţelor electorale actuale din UE 27 asupra componenţei Parlamentului după Brexit, viitorul legislativ reflectă un peisaj politic segmentat comparativ cu alţi ani. Următorul Parlament va avea mai puţini deputaţi (705), faţă de actualul format (751). Florentina SANDU