Parlamentarii revin asupra modificărilor făcute la Codul de Procedură Penală: Inculpatul nu mai poate asista la audierea victimei

Comisia privind Legile Justiției a adoptat, marți, raport favorabil cu amendamente la Codul de Procedură Penală. Printre modificările efectuate se numără și eliminarea posibilitatea ca suspectul sau inculpatul să asiste la audierea victimei și reformularea sintagmei "probe sau indicii temeinice", potrivit Mediafax.

În ședința de marți, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi "pentru" și cinci "împotrivă".

 

La finalul ședinței de marți a Comisiei, președintele forului legislativ, Florin Iordache, a anunțat că raportul privind modificarea Codului de Procedură Penală va fi votat săptămâna viitoare de către Senat, urmând ca peste două săptămâni să fie adoptat de Camera Deputaților, for decizional pentru proiectul de lege.

Astfel, în reuniunea de marți a Comisiei speciale, parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei "probe sau indicii temeinice" cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Astfel, membrii Comisiei au decis revenirea la forma în vigoare, respectiv la formularea "suspiciune rezonabilă".

Varianta propusă de Parlament, înaintea deciziei CCR, era: "(1) Ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate".

Forma în vigoare la care a revenit Comisia este "(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate".

Totodată, printr-un alt amendament a fost eliminată sintagma "probe și indicii temeinice" cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale care a fost introdusă în Parlament și asupra căreia s-a pronunțat CCR.

"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede amendamentul votat, marți, de membrii comisiei.

 

Parlamentul a adoptat, inițial, la propunerea Ministerului Justiției, introducerea sintagmei „probe și indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede forma amandamentului adoptat de Parlament.

În forma în vigoare a legii, formularea este "presupunere rezonabilă" privind condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede textul legii în vigoare.

De asemenea, la articolul 77 care vizează "Suspectul" aleșii au decis revenirea la forma în vigoare a actului normativ.

Formularea inițială a acestui articol era: "Persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente în cauză, rezultă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală se numeşte suspect".

În forma în vigoare a Codului de Procedură Penală, articolul 77 prevede: "Persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală se numeşte suspect".

Totodată, la articolul 92 membrii Comisiei speciale au decis eliminarea posibilității ca suspectul sau inculpatul să asiste la audierea martorilor sau victimelor.

Prin urmare, în urma amedamentului adoptat de forul legislativ, articolul 92 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace. În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată".

De asemenea, potrivit articolului 171¹, referitor la probe reformulat în Comisia privind Legile Justiției, "obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită".

În legătură cu modificarea articolului 171, la finalul ședinței Comisiei speciale, președintele forului Florin Iordache a fost întrebat ce se va întâmplă cu probele obținute în timpul perchezițiilor, iar acesta a răspuns: "Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziții se găsesc şi alte probe fără îndoială pot fi folosite. am adus în discuţie şi alte articole care sunt. Cu toţii ne dorim în niciun caz să îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii şi putere şi opoziţie, că au fost şi amendamente de la opoziţie acceptate, dar ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare astfkle încât să nu mai fie oameni nevinovaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare".

Referitor la articolul care vizează redactarea și semnarea hotărârii judecătorii au fost modificate două alineate.

"La articolul 406, alineatele (2) și (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei în fond și la dezbateri, în termenul prevăzut de lege, şi se semnează exclusiv de către membrii completului şi de grefier.

(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna hotărârea, se va proceda astfel:

a) în cazul hotărârii pronunțate la judecarea cauzei în fond, de către judecător unic, aceasta nu se va putea semna de niciun alt judecător. În caz de încălcare sunt incidente prevederile art. 281 alin. (1) lit. m);

b) în cazul hotărârii pronunțate în compunere colegială, în caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna hotărârea, aceasta va fi semnată, în locul celui aflat în imposibilitate, de către președintele completului. Dacă președintele completului este cel împiedicat a semna, hotărârea se semnează de către un membru al completului care a participat la soluționarea cauzei în fond și la dezbateri, în ordinea înscrisă pe lista de ședință, prin culisare;

c) în cazul reglementat la lit. b) nu poate fi suplinită mai mult de o semnătură în cazul completului colegial compus din 3 judecători, respectiv două semnături, în cazul completului colegial compus din 5 judecători;

d) împiedicarea mai multor judecători de a semna decât limita prevăzută la lit. c) face incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. m);

e) dacă împiedicarea îl privește pe grefierul de șeință, hotărârea se semnează de către grefierul șef sau de către un alt grefier desemnat de președintele instanței.

În plus a fost introdus un nou alineat, la articolul 406, care prevede că: "Sunt considerate cazuri de împiedicare: decesul, imposibilitatea exercitării funcției pe o durată mai mare de 3 luni, pensionarea".