Pe ce se bazeaza acuzatiile de simpatii legionare aduse lui Marian Munteanu. Cum arata "sfanta tinerete" politica din anii 90 a candidatului PNL la Primaria Bucurestiului

Site-urile legionare mentioneaza Miscarea Pentru Romania infiintata de Marian Munteanu la inceputul anilor 90 in istoria miscarii legionare, dar il acuza pe Marian Munteanu de "rea credinta, din perspectiva legionara", din cauza ca s-ar fi dezis mai tarziu de legionarism. Totusi, aceste site-uri sustin ca "Marian Munteanu s-a inspirat in organizarea formatiunii sale dupa modelul legionar". Pe de alta parte, EVZpublica astazi in facsimil o relatare dintr-un numar al ziarului din anii 90 de la o conferinta organizata de MPR-ul lui Munteanu, intitulata "Miscarea legionara si Miscarea pentru Romania - asemanari si deosebiri".

Relatarea republicata de EVZ mentioneaza ca Marian Munteanu "a precizat ca exista unele asemanari intre Miscarea Legionara si Miscarea pentru Romania, dar numai cu privire la forma de organizare si pozitia fata de traditiile romanesti". Conferinta s-a incheiat, mai consemna EVZ la vremea respectiva, prin audierea de cantece legionare. "Cativa batrani legionari, prezenti la conferinta, au cantat cu inflacarare <<Sfanta tinerete legionara>>, cei 500 de participanti ascultand in picioare". Potrivit relatarii, la conferinta de atunci a MPR "au fost audiate inregistrari din epoca. <<Ceasul biruintei legionare nu e departe>> (...) Era vorba de o inregistrare din 1937, in care Corneliu Zelea Codreanu omagia implinirea a 10 ani de la crearea Legiunii Arhanghelului Mihail."

 

Miscarea Pentru Romania a lui Marian Munteanu este mentionata si pe site-urile legionare, care o asociaza cu ideologia de extrema dreapta, dar il critica pe Munteanu ca s-a dezis cativa ani mai tarziu de legionarism.

 

• "Marian Munteanu s-a inspirat în organizarea formaţiunii sale după modelul legionar. Astfel, el a creat „grupurile” Mişcării Pentru România, în diverse localităţi ale ţării, care te duc imediat cu gândul la cuiburile legionare. Latura spirituală a Mişcării lui Munteanu îşi găsea, de asemenea modelul în spiritualitatea legionară interbelică. La scurt timp, fostul lider al studenţilor pune şi bazele Senatului MPR, având ca exemplu instituţia omonimă înfiinţată de Corneliu Zelea Codreanu în anii’30. Pentru o vreme Mişcarea Pentru România a fost găzduită în casa profesorului şi scriitorului Marcel Petrişor. De altfel, Vladimir Tismăneanu vedea MPR ca o grupare care îşi găsise valorile spirituale pe care le promova în gândirea lui Mihai Eminescu şi Nae Ionescu, fiind animată de idealul unei „democraţii naţionale” sau al etnocraţiei"

 

• Marian Munteanu şi-a demonstrat reaua credinţă, din perspectivă legionară, afirmând, în vara lui 1995, că: „Nu există în România nici o „mişcare legionară” şi deci nu pot exista nici „cuiburi de legionari”(…). Legionarismul este un curent social-politic ce aparţine perioadei interbelice. Aparţine deci istoriei[47]. De altfel, încă din 1993 Marian Munteanu încerca să se delimiteze de legionarism, în ciuda faptului că îşi organizase formaţiunea, aşa cum am văzut, după model legionar.

 

• La alegerile generale din 1992 MPR a obţinut 12.936 de voturi, adică 0,12% din totalul voturilor valabil exprimate, neobţinând nici un mandat parlamentar[48]. Ulterior MPR va organiza numeroase conferinţe, în diverse oraşe ale ţării, mai cu seamă în Bucureşti şi în Târgu Mureş.

 

• În data de 22 ianuarie 1994, la sediul din Bucureşti al MPR, a avut loc o conferinţă de presă susţinută de Marian Munteanu, în calitate de preşedinte al Mişcării Pentru România, şi de dr. Corneliu Dida, membru al Senatului MPR (actualmente deputat PSD). În cadrul acestei conferinţe de presă a fost dezbătută şi problema „militarizării sectoriale”. Mişcarea Pentru România propunea din nou această variantă de tranziţie, care s-ar fi concretizat „în sprijin logistic şi organizatoric din partea instituţiei militare, pentru buna funcţionare a ministerelor cheie”.

 

• Poziţia lui Munteanu vizavi de demersurile făcute de unele organizaţii evreieşti, în 1995, în direcţia despăgubirii materiale a evreilor ce suferiseră persecuţii în România este deosebit de tranşantă, el arătând că de fapt românii au fost cei persecutaţi: „(…) nu putem să trecem cu vederea faptul evident că victimele represiunilor şi violenţelor în România au fost mereu şi mereu românii şi nicidecum minorităţile naţionale (…)”.

 

• În ceea ce priveşte problema homosexualităţii, MPR a criticat în noiembrie 1994 decizia parlamentarilor de a adopta reformularea articolului 200 din Codul Penal, privind sancţionarea practicilor homosexuale. În altă ordine de idei este interesant de observat faptul că întemeietorii MPR considerau că aceasta s-a născut ca o mişcare spirituală a generaţiei care luptase în decembrie 1989 pentru înlăturarea comunismului.