Polonia, Ungaria, România – trei repere pe harta populismului

Săptămâna aceasta, Polonia a intrat în procedura de infringement din partea Uniunii Europene după ce a făcut mai multe modificări controversate ale legilor Justiţiei. Printre cele mai recente măsuri se află şi scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, de la 70 la 65 de ani, ceea ce va face ca 40% dintre judecători să fie pensionaţi.

Oficialii de la Bruxelles au declarat că măsura slăbeşte independenţa judecătorilor şi în felul acesta subminează valorile europene. Practic, Guvernul de la Varşovia a găsit o soluţie facilă pentru a reduce la tăcere anumiţi magistraţi deveniţi incomozi prin scăderea bruscă a vârstei de pensionare, dacă sunt în vârstă. Măsura pare a fi una cu dedicaţie, întrucât este vizată de fapt preşedinta Curţii, judecătoarea Malgorzata Gersdorf, prost văzută de actualii guvernanţi. În replică, premierul Mateusz Morawiecki, din Partidului Lege şi Justiţie, de orientare populist naţionalistă, a declarat că fiecare ţară poate să decidă singură în legislaţia din domeniul justiţiei. Acelaşi premier a mai declarat că polonezii nu ar mai fi atât de dornici de unificarea europeană şi că el vede viitorul european sub forma unei uniuni a popoarelor fără a preciza şi cum ar trebui să arate. Opoziţia poloneză a organizat numeroase demonstraţii de amploare. Recent, printre opozanţi se regăseşte inclusiv fostul lider emblematic anticomunist şi primul preşedinte al ţării, Lech Walesa. În Parlament, ei au demonstrat cu pancarte negre pe care scria „Legile Justiţiei”.

Pe de altă parte, nici Ungaria nu pare a avea un traseu diferit. În cazul ei, sancţiunile ar putea fi votate la începutul lunii septembrie. Liderul Fidesz Uniunea Civică Maghiară de orientare naţionalistă şi populistă, Viktor Orban, are de făcut faţă unui larg spectru de acuzaţii pornind de la încălcarea independenţei justiţiei, îngrădirea dreptului la asociere şi a libertăţii de exprimare precum şi politicile duse în ceea ce priveşte migraţia. Viktor Orban este eurosceptic şi vede în spatele Uniunii Europene comploturi organizate de miliardarul George Soros (87 ani). Opoziţia de la Budapesta îl acuză că în spatele măsurilor luate nu face decât să împiedice libertatea de exprimare a partidelor care au o altă orientare decât Fidesz. Şi în Ungaria au fost organizate ample acţiuni de protest. La începutul acestei săptămâni, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, tocmai l-a demis pe Erica Fournier, ambasadorul acestei ţări de la Budapesta. Iar asta după ce a declarat că Ungaria lui Viktor Orban ar trebui luată ca model în ceea ce priveşte politicile pentru emigranţi şi că adevăratul antisemitism nu e cel practicat de premierul ungar, ci de cel practicat de Franţa şi Germania contra musulmanilor. Emmanuel Macron a precizat că nu acesta este punctul de vedere al ţării sale.

Şi România pare a se ralia acestui grup. Ea este condusă tot de o grupare populistă, de data aceasta de centru-stânga - PSD şi ALDE. Cele două partide au câştigat în 2016 o largă majoritate parlamentară, pe baza unui program guvernamental cu numeroase măsuri populiste. Fără să fi fost o problemă dezbătută în campania electorală sau prezentă în programul de guvernare, justiţia a devenit brusc o problemă în condiţiile în care nume importante din cele două partide de guvernământ din România au avut sau au numeroase dosare penale pentru fapte de corupţie. În fapt, cei de la guvernare au încercat să profite de simpatiile pe care credeau că le au din partea populaţiei odată ce au câştigat alegerile şi să modifice legislaţia în domeniul juridic, astfel încât politicienii cu dosare sau condamnări să scape de răspunderea penală a faptelor lor. Au reuşit însă să trezească un imens val de protest şi ostilitate din partea societăţii civile, care a văzut cu extrem de multă claritate ceea ce se petrece. Însă, în loc să admită înfrângerea şi să se retragă din funcţiile politice pe care le deţine, liderul PSD Liviu Dragnea continuă cu asaltul modificărilor operate cu dedicaţie pe legile justiţie. Mai nou, a venit rândul Codului penal, care a fost trecut prin Parlament după aprige dispute. Rezultatul: Comisia Europeană a transmis că urmăreşte cu extrem de multă îngrijorare modificările din legile justiţiei inclusiv a Codului penal şi că va lua toate măsurile necesare pentru ca acestea să respecte tratele europene şi să fie compatibile cu reglementările din acest domeniu din Uniunea Europeană. Prin urmare, în caz de neconformare pot apărea sancţiuni şi în cazul României. Daniel-Valeriu BOBOC