Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, a IZBUCNIT: Reprezentanții Statului Român vor să transforme justiția în vinovatul de serviciu

 Mesaj dur transmis Corina Corbu.Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, a transmis, joi, un mesaj către reprezentanţii celorlalte puteri ale statului în care acuză că autorităţile judiciare sunt frecvent făcute ”vinovatul de serviciu”, cu unicul rezultat al mascării şi perpetuării unor disfuncţii sistemice în ceea ce priveşte protejarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor români. Şefa ICCJ face apel la ”echilibru, moderaţie şi, mai ales, sinceritate în discursul public” şi cere autorităţilor şi societăţii un dialog real pentru remedierea tuturor problemelor din sistemul judiciar. ”Prezentarea triumfalistă şi, să-mi fie îngăduită aprecierea personală, populistă a unor subiecte de interes public nu ţine loc de rezultate concrete în ceea ce priveşte corectarea unor disfuncţii din societatea românească”, a transmis Corina Corbu, care cere date concrete cu privire la cuantumul din buget al pensiilor de serviciu ale magistraţilor, dar şi să explice legislativul în ce altă ţară tranşele de impozit progresiv cresc direct de la 10 la 85%

 Preşedintele ICCJ, Corina Corbu, în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, a transmis, joi, un mesaj reprezentanţilor celorlalte puteri ale statului.

”Subliniam într-un mesaj anterior tendinţa celorlalte puteri ale statului de a trata justiţia ca pe o ramură a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie «pusă la locul ei» şi care este uşor de transformat în ţintă a dezaprobării publice. La câteva luni de la acest moment, constat o înrăutăţire a acestei stări de fapt pe fondul unei apetenţe nedisimulate a numeroşi reprezentanţi ai Statului Român, în special din cadrul puterii legislative, de a transforma autorităţile judiciare, dar şi Curtea Constituţională, fie în «vinovatul de serviciu», cu unicul rezultat al mascării şi perpetuării unor disfuncţii sistemice în ceea ce priveşte protejarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor români, fie în «inamicul public», care trebuie înfrânt pentru a putea fi revalorizată imaginea publică a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, în aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentanţilor puterii legislative”, arată Corina Corbu, în mesaj.

Aceasta a transmis celorlalte puteri ale statului ”o invitaţie publică la cooperare loială şi, mai ales, la sinceritate, ca prim pas indispensabil al acesteia, iar societăţii, o invitaţie la echilibru în discursul public şi la deschidere către argumentele tuturor părţilor implicate”.

”Prezentarea triumfalistă şi, să-mi fie îngăduită aprecierea personală, populistă a unor subiecte de interes public nu ţine loc de rezultate concrete în ceea ce priveşte corectarea unor disfuncţii din societatea românească. Este îngrijorătoare, spre exemplu, lipsa oricărei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de răspuns la violenţa domestică sau, în general, la violenţa bazată pe gen, rasă ori orientare sexuală. În locul unei abordări integrate, care să conducă la schimbarea unor mentalităţi adânc înrădăcinate în societate, în locul cooperării între toate puterile statului şi cu organizaţiile societăţii civile pentru crearea unui sistem imediat de răspuns în special în ceea ce priveşte violenţa îndreptată împotriva femeilor şi a copiilor, în condiţiile ignorării totale a formelor insidioase de violenţă, precum aceea economică sau cea spirituală, nu vom găsi niciodată căile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor. Şi aceasta este cea mai sigură cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise în Vişeul de Sus, care au şocat pe bună dreptate o naţiune, să se întâmple din nou şi din nou”, afirmă şefa ICCJ.

Potrivit acesteia, ”modificări legislative intempestive, adoptate pe un fond emoţional, şi care de multe ori nu trec testul de neconstituţionalitate (reamintesc opiniei publice, spre pildă, ordonanţa de urgenţă privind cartelele prepay emisă după cazul Caracal, care contravenea flagrant unei decizii anterioare a Curţii Constituţionale şi nu a devenit aplicabilă niciodată, ceea ce era perfect previzibil încă de la momentul emiterii), introducerea unor posibile elemente de discriminare în legislaţia penală, demiterile sau acţiunile disciplinare, deşi desigur justificate când există indicii ale unor responsabilităţi de natură personală, nu vor face ca femeile şi copiii României să fie mai protejaţi, cât timp nu sunt dublate de reforme reale”.

”Modificarea sistemului răspunderii disciplinare a judecătorilor, prin inserarea unor texte de lege într-un act normativ fără nicio legătură cu acest subiect, adoptate cu încălcarea regimului constituţional al legilor organice şi în condiţiile în care un act normativ conţinând un text similar fusese declarat neconstituţional cu câteva zile înainte ca Parlamentul să reglementeze din nou aceeaşi abatere disciplinară nu reflectă atitudinea unei puteri legislative care îşi doreşte cu adevărat o justiţie independentă, pilon al unui stat de drept. Celeritatea judecării cauzelor nu se asigură în mod durabil şi realist instituind termene arbitrare şi ameninţând corpul judecătorilor cu o nouă abatere disciplinară, ci, în primul rând, asigurând calitatea legislaţiei şi aşezarea corectă a competenţelor, încurajând în mod real formele alternative de soluţionare a litigiilor şi, nu în ultimul rând, oferind instanţelor condiţiile necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Ea mai poate fi asigurată schimbând atitudinea, deja aproape permanentizată, de ignorare nu numai a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dar şi a obligaţiei legale de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii de către puterea legiuitoare”, mai afirmă şefa ICCJ.

Corina Corbu susţine că ”încercările de diminuare a garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, mai vizibile astăzi, în forma lor economică, dar nu numai, se repetă cu regularitate şi sunt prilejuri de coagulare a forţelor politice, în ciuda mult proclamatului principiu al cooperării loiale între puterile statului”.

”În pofida prevederilor constituţionale şi a jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, aceste tentative continuă şi în aceste zile. În schimb, lipseşte cu desăvârşire o dezbatere realistă, cu prezenţa tuturor părţilor implicate, a modalităţilor de corectare a inechităţilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a făcut de altfel atât de impopulare. În acelaşi timp, lipsesc cu desăvârşire datele concrete şi aplicate care să permită publicului să-şi formuleze o apreciere corectă cu privire la costurile şi beneficiile pe care le presupun astfel de iniţiative legislative, ceea ce a condus la crearea şi întreţinerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ, căruia i se uneori un nivel apropiat de ură, împotriva judecătorilor şi procurorilor, inclusiv cu privire la judecătorii Curţii Constituţionale”, mai transmite şefa ICCJ.

Aceasta cere prezentarea de date concrete.

”Solicit în mod public iniţiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporţia pe care o reprezintă pensiile foştilor magistraţi din totalul pensiilor de serviciu şi pensiilor speciale (reamintesc că pensiile judecătorilor şi procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există şi această categorie) care vor rămâne în plată, precum şi ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanţiilor financiare privind independenţa judecătorilor. Cred că toţi cetăţenii români sunt îndreptăţiţi să deţină aceste date înainte de a-şi face propria evaluare şi să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanţei unor drepturi cu impact direct asupra independenţei sistemului judiciar”, mai afirmă şefa ICCJ.

Aceasta transmite ”care sunt realităţile sistemului judiciar, cel puţin la nivelul instanţei sale supreme, în această săptămână”:

- Instanţa supremă dezbate în Secţii Unite dacă este necesară formularea de obiecţii de neconstituţionalitate cu privire la trei proiecte de acte normative adoptate de către Parlamentul României. Cu privire la unul dintre ele s-a decis deja sesizarea Curţii Constituţionale, la data de 15.06.2020, celelalte două vor fi dezbătute astăzi. În calitate de cetăţean, poate mai mult decât în calitate de judecător, consider această situaţie nepotrivită prin prisma exigenţelor de rigoare impuse de un proces legislativ coerent.

- Nu mai târziu de ieri, 17.06.2020, un complet al celei mai înalte instanţe a României nu a putut proceda la judecarea unei cauze întrucât nu există o sală de judecată care să fi permis accesul concomitent al tuturor persoanelor care s-au prezentat la judecarea cauzei al tuturor participanţilor la proces, cu asigurarea normelor de distanţare, necesară în această perioadă. Cauza a trebuit amânată, iar judecata urmează să continue în afara Înaltei Curţi, respectiv într-o sală de festivităţi a unei instanţe din Bucureşti.

- La Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se acordă prim termen, în unele cauze, în intervalul mai-iunie 2022. Desigur că această realitate poate fi pentru mulţi cetăţeni surprinzătoare şi, în mod cert, este un motiv de profundă nemulţumire pentru persoanele implicate, însă ea este generată atât de condiţiile de spaţiu şi de personal, dar mai ales de modul de aşezare a competenţelor în materia contenciosului administrativ şi fiscal.

”Aceasta este parte din imaginea reală a justiţiei din România la acest moment, îi invit public pe toţi aceia care consideră că sistemul judiciar primeşte deja prea mult de la Statul Român pentru îndeplinirea funcţiunii sale sociale să prezinte măcar un exemplu al unei alte ţări în care instanţa supremă este obligată să se confrunte cu astfel de situaţii”, acuză şefa ICCJ.

Potrivit acesteia, ”judecătorii şi procurorii sunt consideraţi vinovaţi în aproape fiecare scandal public”.

”Implicarea unui magistrat în orice tip de eveniment cu impact negativ îi scuteşte în mod aproape automat pe cei direct responsabili în corectarea unor disfuncţionalităţi evidente (fie ele de ordin legislativ, administrativ, organizatoric etc.) de orice fel de acţiune concretă în afară de a acuza sistemul judiciar şi de a solicita tragerea la răspundere a magistraţilor implicaţi, de multe ori fără a li se putea imputa vreo responsabilitate individuală concretă. Instituţii de drept sunt modificate peste noapte şi în mod incoerent, cu ignorarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a normelor de drept UE, fără nicio evaluare a impactului acestor modificări asupra calităţii unui serviciu public – justiţia, care rămâne (sau este menţinut) fragil şi cu o capacitate de adaptabilitate redusă, mai ales din punct de vedere administrativ şi logistic. Atacurile îndreptate împotriva statutului judecătorilor şi procurorilor, recunoscut prin toate documentele internaţionale ca garanţie esenţială a independenţei justiţiei, primesc justificări populiste şi sunt proclamate public ca prilej de reparare a imaginii celorlalte ramuri a puterii de stat. În strânsă legătură cu realităţile sistemului judiciar, deciziile jurisdicţiei constituţionale sunt intens criticate, ceea ce uneori conduce la adevărate atacuri mediatice împotriva judecătorilor”, se maia arată în mesaj.

Aceasta face apel la ”echilibru, moderaţie şi, mai ales, sinceritate în discursul public”.

”Cred cu tărie că cetăţenii români vor considera preferabil să avem o legislaţie stabilă şi care să poată fi interpretată în mod unitar de către instanţele judecătoreşti, dar şi un sistem administrativ eficient de punere în aplicare a acesteia, în locul ocazionalelor modificări legislative de conjunctură sau avalanşelor de demiteri ori anchete disciplinare. De asemenea, cred că vor prefera să nu mascăm „naţionalizarea”, ”confiscarea” sau reducerea drastică a cuantumului unor drepturi prin ”impozitare” (pe cei ce se vor arăta poate deranjaţi de această afirmaţie îi invit să furnizeze publicului exemplul unui singur stat, cu sistem de impozitare progresivă, unde treptele de taxare trec direct de la 10% la 85%). În sfârşit, cred că se cuvine ca aceiaşi cetăţeni să aibă acces la instanţe moderne, în care eficienţa este asigurată prin resurse suficiente şi bună organizare, nu doar prin obligaţii stabilite aproape arbitrar, sub ameninţarea sancţiunilor disciplinare. Un stat democratic modern este o formă de echilibru şi de interoperabilitate, iar nu un loc de confruntare, în care una dintre puterile statului pare a se considera ocazional puterea alfa, considerând că poate călca în picioare sistemul judiciar, dar şi Curtea Constituţională, oricând doreşte, dar, mai ales în corelaţie cu ciclul electoral”, a mai afirmat Corina Corbu.

”În acest context, adresez celorlalte puteri ale statului invitaţia de a contribui împreună, în mod real, la refacerea imaginii şi la clădirea prestigiului instituţional, prin modul în care vom reuşi să performăm în slujba cetăţeanului român şi printr-o cooperare loială în interesul acestuia, fără perturbarea echilibrului constituţional”, încheie şefa ICCJ mesajul.