Primarii ieşeni consideră că pensiile speciale îi compromit în ochii electoratului

 

* „Este nedrept în raport cu cetăţenii aflaţi în dificultate şi pe care primarul îi reprezintă. Performanţa administrativă trebuie să fie recompensată doar de încrederea cetăţenilor”, consideră primarul comunei Româneşti, Ioan Stegariu

Statului îi revine obligaţia de a asigura cetăţenilor săi condiţiile necesare pentru un nivel de trai decent, pentru creşterea calităţii vieţii, aspecte care se realizează prin implementarea unor măsuri de protecţie socială şi prin garantarea dreptului la pensie.

Prevederea care a stârnit cele mai multe controverse este legată de pensiile speciale acordate primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene. Ei urmează să primească pensii speciale lunar, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci când sunt în funcţii, ceea ce duce la sume importante, pe care Guvernul ar urma să le acopere din banii tuturor contribuabililor.

Începând din 1992 încoace, aleşii locali ar urma să primească o pensie specială calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decât netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Spre exemplu, la un calcul teoretic, un primar care declara în anul 2018 un venit lunar de 10.000 de lei (ceea ce înseamnă un salariu brut de 17.100 de lei) arată, conform formulei de calcul mai sus menţionată, că ar urma să primească, după 4 ani de mandat, o pensie specială de 3.283 de lei pe lună (690 de euro), bani în plus faţă de pensia pe care o va primi în mod normal.

Un primar ar urma să câştige în anul 2020, pentru 8 ani de mandat de primar, o pensie specială de peste 5.000 de lei pe lună, dacă am presupune că acesta a câştigat un salariu constant de aproximativ 7.666 de lei pe lună (92.000 de lei pe an, salariu brut de 13.100 de lei), în tot timpul mandatelor sale.

Pensiile speciale pentru aleşii locali, prevăzute în proiectul Codului Administrativ, vin ca un bonus înainte de alegerile locale de anul viitor

Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani de mandat. Conform ministrului Dezvoltării, Daniel Suciu, impactul bugetar al acestor pensii speciale ar fi de maximum 150 de milioane de lei pe an (peste 31 de milioane de euro, la cursul actual). Nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni.

„Este nedrept în raport cu cetăţenii aflaţi în dificultate”

În contextul realităţilor economice şi sociale actuale, pensiile speciale plasează astfel celelalte persoane care au calitatea de pensionari într-o situaţie defavorabilă.

Referindu-se la posibilitatea că pensiile speciale pot reprezinta de fapt un cadou din partea guvernului Dăncilă, cu scopul de a ţine primarii aproape la următoarele tururi de alegeri, primarul comunei Româneşti, Ioan Stegariu (PNL), a opinat că este greu să înţelegi altfel decizia. „În logica politicului aceasta este interpretarea corectă”, a spus acesta. Însă primarul consideră că funcţia de reprezentare publică nu trebuie să aducă avantaje de acest fel pentru cel care o deţine. „Este nedrept în raport cu cetăţenii aflaţi în dificultate şi pe care primarul îi reprezintă. Performanţa administrativă trebuie să fie recompensată doar de încrederea cetăţenilor”, a spus Stegariu.

Întrebat în ce condiţii ar urma exemplul primarului din Ulmeni, care a renunţat zilele trecute la pensia specială ce ar fi trebuit să îi revină conform noului Cod Administrativ, Ioan Stegariu crede că este greu de apreciat dacă demersul colegului nu este unul determinat de logica politică. „Sunt încredinţat că legea va fi modificată în sensul eliminării acestor avantaje. Demnitatea publică trebuie să însemne şi asumarea solidarităţii cu cei aflaţi în dificultate, chiar dacă banii în plus sunt de obicei de nerefuzat”, a spus primarul comunei Româneşti.

Şi primarului comunei Dobrovăţ, Cătălin Mărtinuş (PSD), i se par justificate criticile la adresa pensiilor speciale. În opinia sa, se va accentua marginalizarea socială a acestei categorii de populaţie, în contextul drepturilor conferite prin această dispoziţie. „Este o prostie. Ne compromite în ochii electoratului, în condiţiile în care orice primar sănătos la cap înţelege că, în fapt, nu se vor plăti niciodată. La vârsta mea este uşor să mă laud că renunţ la ea. Aşa că doar am să mă repet: nu este sustenabilă şi este o prostie din toate punctele de vedere, inclusiv din cel electoral”, a spus Cătălin Mărtinuş, primarul comunei Dobrovăţ.

Din perspectiva primarului municipiului Iaşi, Mihai Chirica, pensia trebuie să fie pe măsura contribuţiei existente la fondul de pensii. „Dacă statul consideră că trebuie să te plătească mai mult în viaţa activă, şi tu în mod firesc să contribui mai mult, indiferent dacă eşti bugetar sau nu, să o facă de la început, pentru că nu este corect să începi o profesie şi pe urmă să termini cu o pensie specială, de care nu ai ştiut de la începutul profesiei”, a precizat primarul Iaşului.

Câteva dintre veniturile lunare, de anul trecut, ale primarilor ieşeni, arătau astfel: municipiul Iaşi – Mihai Chirica: 17.100 lei, comuna Rediu - Vasile Haidău (PNL): 9.500 lei, comuna Lespezi – Ioan Lazăr (PNL): 11.875 lei, comuna Cozmeşti – Petrică Baltag (PSD): 8.550 lei, comuna Bârnova – Mihai Bălan (PSD): 9.500 lei, comuna Moşna – Georgel Popa (PSD): 11.875 lei, comuna Gorban – Dănuţ Rotaru (PSD): 10.687.5 lei, comuna Ion Neculce – Gheorghe Văleanu (PSD): 11.875 lei, comuna Grozeşti – George Cristea (PMP): 9.500 lei, comuna Coarnele Caprei – Constantin Grigoraş (PSD): 8.550 lei, comuna Focuri – Vasile Macovei (PSD): 8.550 lei, comuna Ruginoasa – Dănuţ Nechifor (PSD): 11.875 lei. Florentina SANDU