„Primenirea Ideii Naționale” și „o busola strategică pentru următorul deceniu”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a ținut ieri, un discurs la Academia de Studii Economice din București, prin care a anunțat lansarea unui „proiect politic național ambițios” pentru următorul deceniu

Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană, susţine că ar adopta o politică de stimulare fiscală, de investiţii publice direcţionate şi „vânarea” de investiţii străine în zonele de cercetare – dezvoltare şi inovare. „Eu nu sunt cel care crede că dacă creştem automat bugetele publice creşte şi randamentul, pentru că statul încă nu funcţionează cum trebuie. Dar poate că ar trebui pentru acest domeniu, dacă ar fi să dau un sfat din experienţa IT-ului de acum aproape 20 de ani, când am venit cu o politică fiscală agresivă, în sensul bun, pentru a stimula IT&C-ul – şi după 20 de ani vedem că este aproape 9% din PIB. Eu aş merge ‘across the board’ cu o politică de stimulare fiscală, de investiţii publice direcţionate şi vânarea de investiţii străine în aceste zone de cercetare-dezvoltare, inovare, crescând astfel volumul, dinamica şi calitatea participării noastre”, a declarat Mircea Geoană, la Conferinţa „Future of Europe”, organizată de Banca Naţională a României şi Academia de Studii Economice – Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.

Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în desagă

El a afirmat că la NATO conduce „efortul de inovare, board-ul de inovare”, iar instituţia are acces la „tot ce înseamnă universităţi, cercetători, industrii, pieţe financiare şi imaginaţie intelectuală” la nivelul celor 32 de state NATO, incluzând Suedia şi Finlanda, ca viitori membri. „Şi cred că şi partenerii şi aliaţii noştri din Occident, în această competiţie extrem de dură, în principal cu China, pentru a ne păstra avantajele tehnologice, care în cele din urmă sunt avantaje economice, strategice, militare, avem nevoie de tot ce înseamnă ecosistemul de inovare al lumii democratice. Deci, într-un fel, atunci când cancelarul Scholz, în discursul său de la Praga, a vorbit despre mutarea centrului de greutate al Europei către Est, domnia sa – şi-am reluat şi eu această temă în discursul meu – nu s-a referit exclusiv la dimensiunea pur strategică. Evident că prin decuplarea Rusiei, venirea Ucrainei, există o altă geografie strategică a Europei. Deci, într-un fel, cei care sunt în clipa de faţă – ţările şi economiile dezvoltate, inovative, cu pieţe mari de capital, cu universităţi foarte bogate şi cu un ecosistem de inovare – îşi dau seama că trebuie să lărgească centrul şi că şi România, şi Cehia, şi Estonia şi multe alte ţări care astăzi sunt într-un fel în lanţul de valoare al economiei europene şi transatlantice, undeva mai jos este în interesul Occidentului dezvoltat ca regiunea noastră să crească. Dar, cum spune românul, cineva: Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în desagă”, a afirmat Mircea Geoană.

Invitaţie la îndrăzneală

Mircea Geoană a vorbit despre politica de stimulare fiscală în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării. „Încă o dată, dacă aş fi în poziţia să dau un sfat – şi nu fac asta decât extrem de rezervat – eu m-aş duce de pe acum în Germania, în Franţa, în Italia, în America, în Canada, acolo unde avem principalele surse de investiţii în industrie şi aş vorbi de pe acum despre nevoile ca în viitorul model economic al lor să putem să rămânem parte a acestui acestui proces. Cum? Investind în alt tip de calităţi pentru forţa de muncă, anticipând schimbările. Pentru că dacă vom rămâne pasivi şi aşteptăm ca ei să schimbe modelul şi după aia să decidă ce fac cu ecosistemul din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, va fi probabil foarte târziu şi vom avea practic suferinţe şi costuri socio-economice deosebite. Deci, invitaţia mea este la îndrăzneală, pentru că Occidentul ne încurajează să fim mai curajoşi. Au nevoie de noi, noi avem nevoie de dânşii. Nu este o paradigmă antagonică între Est şi Vestul Europei. Dimpotrivă, e o pledoarie pentru sinergie şi inovare şi co-design”, a spus Mircea Geoană. Ana POP