Rectificarea bugetară - o nouă lovitură dată investiţiilor rurale ieşene

 

* Ministerul Finanţelor a anunţat, marţi, că a elaborat proiectul rectificării bugetare * se vor aloca bani în plus pentru transferurile din administraţia publică, aproximativ 1,3 miliarde de lei, însă vor fi reduse sumele pentru personal, subvenţii şi asistenţa socială * deşi aparent un colac de salvare, decizia Guvernului nu este pe placul primarilor din judeţul Iaşi, mulţi spunând ca rectificarea va lovi direct în investiţii

Deşi oficial rectificarea bugetară este pozitivă, vor pierde bani ministerele Educaţiei Naţionale, Fondurilor Europene, Cercetării şi Inovării, Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Economiei, Apelor, Pădurilor şi Mediului, Transporturilor, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului.

Principalele două surse de economii la Ministerul Educaţiei sunt la cheltuieli de personal cu 400 de milioane de lei, şi la asistenţă socială, unde se diminuează cheltuielile cu 440 mil. lei, din cauză că Programul „Merg la Şcoală“, bugetat la începutul anului, nu a fost legiferat. Prin acest program, fiecare elev din clasele I-XII ar fi urmat să primească 250 de lei pe an pentru achiziţia de cărţi, rechizite şi echipament sportiv.

Au fost reduse bugetele şi la Ministerul Transporturilor (-128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (- 369,1 milioane lei). Bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) a fost redus cu 71,66 milioane lei. Totodată, bugetul Serviciului Român de Informaţii (SRI) a crescut cu 396,5 milioane lei, fiind majorate şi bugetele Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Per ansamblu, Guvernul se bazează pe venituri suplimentare din restructurarea obligaţiilor bugetare restante, pe reducerea evaziunii fiscale, pe taxa pe activele bancare şi pe noua acciză la băuturile răcoritoare cu zahăr, pentru a acoperi nevoile de cheltuieli mai mari, cu salariile şi pensiile din Serviciul Român de Informaţii, cu contribuţia României la bugetul UE, subfinanţată iniţial, şi pentru a acoperi cheltuielile autorităţilor publice, ale primăriilor rămase fără bani pentru că au majorat salariile la funcţionari.

O decizie criticată de primari

Şi trecerea plăţii unor contribuţii şi servicii sociale de la Guvern la administraţiile publice locale, la începutul acestui an, a creat mari dezechilibre bugetare în unităţile administrativ-teritoriale, prin prisma veniturilor scăzute şi a cheltuielilor ridicate cu funcţionarea primăriilor.

Deşi aparent un colac de salvare, decizia Guvernului nu este considerată una bună de primarii din judeţul Iaşi, mulţi spunând ca rectificarea va lovi direct în investiţii, deci vor fi afectaţi cetăţenii care, deşi plătesc taxe şi impozite, vor beneficia de mai puţine facilităţi în comuna lor. „Toate primăriile au nevoie de bani. Cheltuielile prin care statul ar trebui să le asigure indemnizaţiile lunare şi salariile asistenţilor personali au fost mutate în sarcina autorităţilor locale, iar asta a creat mari probleme. Ministerul Muncii, care avea obligaţia să dea, nu a dat niciun leu. Noi am pierdut cred aproximativ 6 miliarde de lei cu aceste cheltuieli către destinaţiile speciale. În loc să folosim banii pentru alte investiţii, i-am dat spre însoţitori. Fenomenul este peste tot, în toată ţara primăriile suportă cu greu aceste cheltuieli pentru însoţitorii cu handicap. De la bun început bugetul nu a fost cel care trebuia, adică bani pentru investiţii sunt foarte puţini. Deocamdată nu avem întârzieri la plata salariilor sau datorii, facem tot posibilul să nu depăşim suma prevăzută în buget, ca să nu ajungem la astfel de situaţii. Este nevoie acum de rectificare bugetară, care ar trebui să ne compenseze cu sumele de bani care au fost luate fără acceptul nostru de Ministerul Muncii, pentru plata însoţitorilor persoanelor cu deficienţe. Ca sa nu mai spunem de investiţii, fondurile fiind mai mici cu minim 40 procente faţă de acum câţiva ani. În comună trebuie să faci investiţii, nu poţi să ai bani doar pentru salarii. Vin alegerile, un primar nu va primi votul pentru funcţionarii plătiţi la timp, ci pentru dezvoltarea adusă comunei”, a spus Mihai Mihalache, primarul comunei Schitu Duca.

Probleme mari la primării mici

Primarii sunt nemulţumiţi de faptul că statul roman, prin impunerea ca autorităţile locale să facă plata către însoţitorii persoanelor cu deficienţe, pot acoperi doar cheltuielile curente, nu şi pe cele pentru investiţii. Dumitru Mihăiluc, primarul comunei Valea Lupului, a spus că fără aceste cheltuieli suplimentare ar fi avut bani mai mulţi puşi deoparte pentru investiţiile proprii. Acesta susţine că la primăriile mari nu vor exista probleme cu privire la plata salariilor, şi că doar cele mici vor întâmpla astfel de situaţii. „Până acum ne-am descurcat bine, am gestionat foarte bine fondurile proprii, nu avem datorii ori restanţe. Orice ban pe care l-am economisit, l-am direcţionat către investiţiile din comună. Vedem care sunt banii ce vor veni odată cu rectificarea bugetară, care se vor duce tot spre investiţii. La primăriile mici sunt probleme, fac faţă cu greu cheltuielilor, aici de mult timp trebuia să se facă o organizare administrativ-teritorială”, a spus primarul comunei Valea Lupului, Dumitru Mihăiluc (PSD).

Deşi reprezentanţii Guvernului susţin că primăriile vor primi bani în plus odată cu rectificarea bugetară, multe dintre ele  acuză că abia mai au bani de salarii. Edilii sunt puşi în situaţia de a nu avea bani de investiţii şi cred că vor obţine sume suplimentare consistente doar cei agreaţi. „Am avut un buget la începutul anului şi am cântărit fiecare ban. Avem plăţile făcute la zi, vom vedea ce va fi, cu investiţiile suntem deocamdată în grafic, însă nu îmi pun mari speranţe în Guvernul actual, ca să sper la mai bine”, a afirmat primarul comunei Brăeşti, Vasile Butnaru (PNL).

Un caz aparte este primăria Dolheşti, unde încă bugetul nu este operaţional, astfel că primarul Gelu Iacob (PNL) a spus că nu poate fi luată în calcul o rectificare bugetară.

Potrivit Ministerului Finanţelor, la instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii. Diminuarea se referă doar la creditele bugetare (cash). Florentina SANDU