Scandalul LuxLeaks revine în prim plan

La un an de la izbucnirea scandalului „LuxLeaks”, când s-a dovedit că peste 300 de multinaţionale au făcut o înţelegere secretă cu Luxembrurgul, prin care firmele care câştigau miliarde de euro se bucurau de un nivel al taxării sub 1% pentru profiturile care ajungeau în acest stat, reprezentanţii Parlamentului European fac presiuni pentru a se implementa o serie de măsuri care să transparentizeze mediul de afaceri. Practic, se doreşte ca marile companii să-şi facă publice activităţile şi taxele pe care le plătesc în fiecare ţară în care operează

Scandalul taxelor preferenţiale aplicate în Luxemburg vreme de opt ani revine în atenţia Parlamentului European. Deşi a trecut un an de când un grup de jurnalişti internaţionali a dezvăluit public faptul că mai mult de 300 de multinaţionale au ajuns la o înţelegere secretă, cunoscută sub denumirea de „tax ruling”, cu Luxemburgul, prin care firmele care câştigau miliarde de euro se bucurau de un nivel al taxării sub 1% pentru profiturile care luat drumul statului european, măsurile timide luate de reprezentanţii europeni îi nemulţumesc pe parlamentarii trimişi la Bruxelles. Ultimul care a atras atenţia supra acestei chestiuni este europarlamentarul italian Sergio Gaetano Cofferati, care susţine că regulile anunţate în urmă cu un an se lasă aşteptate, distorsionând concurenţa între companii, dezamăgind totodată „cetăţenii şi IMM-urile”. „Într-adevăr, în data de 6 octombrie a acestui an, miniştrii de finanţe din UE au ratat şansa de a arăta că au învăţat lecţia scandalului LuxLeaks. Acordul lor pentru instituirea unui schimb automat de informaţii între cele 28 de state membre ale UE cu privire la toate reglementările fiscale transnaţionale atenuează serios propunerile minimale formulate deja de Comisia Europeană şi nu dezvăluie nimic din aceste înţelegeri secrete. Această situaţie subminează puternic sistemul naţional de taxe şi proiectul European: este nevoie urgentă de o acţiune în forţă și eficientă. O piaţă cu adevărat unică poate funcţiona eficient doar într-un cadru fiscal corporativ mai transparent, coordonat şi colaborativ. Continuarea acestei situaţii ca până acum nu este o opţiune viabilă”, declară europarlamentarul italian, precizând că Uniunea Europeană (UE) ar trebui să se asigure că multinaţionalele îşi plătesc taxele atunci când au profit. De asemenea, politicianul consideră că este imperios necesar să fie încurajate „reformele ambiţioase care vor să combată frauda, să închidă portiţele juridice, să sancţioneze definitive paradisurile fiscale, să lupte cu corupţia şi spălarea de bani, precum şi să îmbunătăţească transparenţa şi cooperarea transnaţională”.
În acest context, se solicită guvernelor UE să sprijine obligativitatea raportărilor fiscale naţionale defalcate pe fiecare ţară în parte, discutate în prezent în cadrul directivelor drepturilor acţionarilor. Practic, acestă măsură ar obliga anumite companii vizate să facă publice activităţile şi taxele pe care le plătesc în fiecare ţară în care operează. Astfel, procedura ar permite autorităţilor fiscale, investitorilor şi părţilor interesate, inclusive cetăţenilor, să acţioneze în situaţii de comportament corporativ, inadecvat sau ilicit. Modelul a fost aplicat deja de băncile europene, ceea ce nu le-a subminat competitivitatea, după cum a fost demonstrate oficial de cercetările conduse de Comisia Europeană.

Citeşte şi Primarii ieşeni ajung la Bruxelles

Consultări cu nemiluita şi măsuri zero
Perioada mult prea mare de implementare a măsurilor de transparentizare a marilor businessuri a fost semnalată şi de trimisul României la Bruxelles, Cătălin Ivan. „Comisia pare în continuare a tărăgăna introducerea sistemului de raportare defalcată pe ţări! Parlamentul European, organizaţiile din societatea civilă, chiar reprezentanţi ai mediului de afaceri şi milioane de cetăţeni europeni au solicitat acum raportarea publică totală a profiturilor considerând-o una dintre cele mai bune modalităţi de luptă împotriva evaziunii fiscale şi a eludării agresive a taxelor, iar reacţia Comisiei este nimic mai mult decât lansarea unei consultări!”, a declarat europarlamentarul ieşean Cătălin Ivan.
Practic, rapoartele financiare defalcate pe fiecare ţara în parte ar reprezenta o armă importantă în lupta cu evaziunea fiscal şi evitarea taxelor, precum şi un pas însemnat către stabilirea unui cadru fiscal mai transparent în Europa.
În scandalul LuxLeaks au fot implicate companii precum Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG, Axa etc.

* * *
„Este timpul ca statele membre să înveţe lecţia oferită de LuxLeaks şi să oprească astfel eschivarea fiscal practicată de multinaţionale, lucrând simultan pentru instituirea unui sistem corect de taxare a companiilor. Aceasta este o condiţie preliminară pentru relansarea creşterii economice în UE, spre binele cetăţenilor şi al companiilor simultan, iar miza nu ar putea fi mai mare de atât”- Sergio Gaetano Cofferati, europarlamentar