Securitate, ameninţări şi incertitudini într-o Europă dezbinată
Dimensiune font:
Preşedintele României Klaus Iohannis va participa astăzi şi mâne la o reuniune a Consiliului European. Pe agenda de discuţii sunt probleme importante precum creşterea economică, domeniul digital, creşterea competitivităţii, imigranţi, viitorul buget al Uniunii Europene şi securitate comună. Preşedintele a afirmat că, în domeniul securităţii colective, pentru România de mare interes sunt iniţiativele NATO şi UE de îmbunătăţire a mobilităţii militare şi dezvoltarea cooperării în cadrul PESCO, organizaţia care urmează să structureze cooperarea militară a statelor Uniunii. Aceasta ar urma să ofere schimb de informaţii în cazul atacurilor cibernetice, să răspundă în situaţii de criză şi să ofere o pregătire militară standard pentru toate armatele.
Asigurarea securităţii statelor europene a început să ridice probleme după alegerea ca preşedinte al SUA a lui Donald Trump. Până acum, securitatea statelor europene era, în principal, cea oferită de NATO, la care contributorul cel mai important sunt Statele Unite. Cum imprevizibilul preşedinte american a declarat încă din campania electorală că ţara sa nu va mai oferi garanţii de securitate ţărilor NATO, care nu îşi respectă alocarea minimă conform tratatului de 2% din PIB (iar majoritatea ţărilor nu o fac) în contextul atitudinii agresive a Rusiei şi a conflictelor din Orient, multe ţări europene au început să simtă ameninţate. Din acest motiv, diferite state, inclusiv Germania şi Franţa, au vehiculat ideea că Europa trebuie să găsească soluţii pentru a reduce dependenţa de NATO.
În acest context, Franţa, Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, Portugalia, Danemarca şi Estonia au lansat o iniţiativă această săptămână pentru crearea unei forţe europene de intervenţie militară. În declaraţia de intenţie, cele nouă state precizează că intenţia urmărită este de a putea interveni militar oriunde este necesar atunci când propria securitate este ameninţată. Această forţă vrea să fie mai operativă evitând termenele şi deciziile din UE care sunt prea îndelungate. Iniţiativa poate deveni o alternativă în condiţiile în care statele europene constată că nu au o susţinere suficientă din partea NATO. Însă, din capul locului va trebui să găsească soluţii la o serie de probleme importante. Italia a declarat iniţial că doreşte să participe, dar s-a retras în contextul venirii la putere a noului guvern populist. Aceasta ridică semne de întrebare dacă ascensiunea guvernelor populiste şi în alte state membre ar putea afecta colaborarea militară. Situaţia Marii Britanii după Brexit este destul de ambiguă. Britanicii sunt un aliat tradiţional al SUA şi ridică semne de întrebare dacă s-ar poziţiona altfel, indiferent cine conduce Statele Unite.
Pe de altă parte, poziţionarea lor a fost radicală în cazul atentatului împotriva spionului rus tocmai pentru a transmite un mesaj clar că ieşirea din UE nu înseamnă că îşi va abandona aliaţii sau angajamentele de securitate asumate în Europa. Dincolo de toate variantele de clacul şi combinaţii securitate reprezintă un lucru extrem de important, iar alocările bugetare sunt cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată de statele europene pentru a face faţă principalelor ameninţări ale secolului al XXI-lea. Daniel-Valeriu BOBOC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau