Sondajul a devenit principala armă electorală!

Marja clasică de eroare, de +/- 3% la o cercetare, devine, peste noapte, între instituţii de sondare a opiniei publice, de +/-10%, ca diferenţă! Rezultatele sunt în funcţie de cum vrea clientul care l-a comandat. Ce posibilităţi de verificare au cetăţenii la îndemână, pentru a se încredere în ele? Nu au. Pot fi la fel de false precum promisiunile făcute de politicieni în campanie, fie că sunt din opoziţie, fie de la guvernare.

În perioada 23-26 mai 2019, europenii vor vota asupra componenţei noului Parlament European. Cu prilejul acestor alegeri, candidaţii s-au transformat şi încearcă prin orice mijloace să iasă în faţă, să se impună şi să atragă electoratul şi voturile lui. Odată cu aceste alegeri, s-au înmulţit peste noapte şi sondajele de opinie, acestea făcând deja parte din „tacâmul electoral”, fără de care parcă nu mai concepem existenţa unei campanii. Păcat, însă, că mulţi pică în plasa rezultatelor acestor aşa-zise sondaje, fără a reflecta asupra faptului că un actor politic poate să lanseze pe piaţă un sondaj de opinie absolut fals doar pentru a distrage atenţia de la un alt subiect, pentru a mobiliza sau demobiliza anumite părţi ale electoratului, ori pur şi simplu pentru că îi este extrem de util într-o bătălie politică. Şi pentru că poate.

Astăzi, într-un sondaj, un partid are 32% din preferinţele electoratului. Peste câteva zile, acelaşi partid - doar că în sondajul comandat de altcineva - scade inexplicabil la 21 de procente.

Sondaje pentru toate buzunarele

Rezultatele sondajelor din presă trebuie aşadar citite cu un anumit scepticism, tocmai din cauza acestor diferenţe uriaşe. În cazul în care firmele care produc astfel de sondaje sunt finanţate de partide, există riscul ca rezultatele să fie manipulate pentru a servi intereselor politice. Cercetările empirice arată că partidele care apar căştigătoare în sondaje atrag şi mai mulţi votanţi.

De exemplu, în sondajul CURS pe luna aprilie, PSD este preferat de 32% din cei care au indicat o opţiune de vot pentru europarlamentare, PNL de 25%, iar Alianţa 2020 (USR+PLUS) de 12%, potrivit datelor unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), realizat în perioada 5 - 28 aprilie 2019. Cercetarea este făcută pe un eşantion reprezentativ de 1.500 de respondenţi pe bază de interviuri faţă în faţă la domiciliul acestora. Potrivit cercetării, dacă duminică ar fi organizate alegerile europarlamentare, ALDE ar obţine 10%, Pro România 9%, iar PMP şi UDMR câte 5% din voturi.
Sondajul CURS a fost realizat la nivel naţional pe un volum eşantion de 1.500 respondenţi şi are o marjă de eroare de +/- 2,5% la un nivel de încredere de 95% prin interviuri faţă în faţă la domiciliul respondenţilor. Perioada: 5 aprilie - 28 aprilie 2019.

Pe de altă parte, în sondajul celor de la IMAS, PNL ar câştiga alegerile europarlamentare cu 25,6% pentru a doua lună consecutiv, liberalii plasându-se în poziţia de câştigător al alegerilor europarlamentare care vor avea loc pe 26 mai, cu patru procente peste PSD, potrivit unui barometru IMAS, realizat la comanda Europa FM. Astfel, dacă scrutinul ar avea loc acum, liberalii ar obţine cele mai multe voturi, adunând mai mult de un sfert din opţiunile electoratului care anunţă că se prezintă la vot.
PNL ar obţine 25,6%, urmat de PSD cu 21,7%, iar pe locul al treilea se clasează Alianţa 2020, formată din USR şi PLUS, formaţiunea lui Dacian Cioloş, cu 16,4% – într-o scădere cu mai mult de un procent faţă de luna martie.
Cresc însă, în preferinţele alegătorilor, cei de la Pro-România, formaţiune condusă de fostul premier Victor Ponta - 11,7%, UDMR şi PMP - 5,6%. În timp ce partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, mai pierde jumătate de procent faţă de luna trecută şi ajunge la 12,2%.

Sondajul IMAS, realizat la comanda Europa FM, a fost făcut între 12 şi 25 aprilie, prin telefon. Eroarea sondajului este de +/- 3.1%.

Rezultate... dezamăgitoare şi incorecte

Cum a crescut PSD-ul şi a scăzut USR-ul cu 10, respectiv 4 procente este greu de înţeles şi de crezut, totodată. În cifre reale, se poate ajunge şi la diferenţe de sute de mii de susţinători - votanţi, între două institute de cercetare. La o comandă, în piaţa publică se aruncă cifre: date despre încrederea în politicieni, direcţia în care merge România şi eventualul vot - în cazul unor alegeri electorale viitoare, pentru partidele politice.

Dacă ne uităm la aproximativ toate sondajele pre-electorale din ultimul deceniu, constatăm că rezultatele acestora au fost dintotdeauna dezamăgitoare şi incorecte. Astfel, la alegerile parlamentare din 2016, un sondaj Kantar TNS estima o prezenţă la vot de 55%, dar în realitate au ajuns la vot puţin peste 40%. O regulă utilă pentru a estima aproximativ prezenţa la vot este să scădem între 15% şi 20% din procentul celor care declară că vor merge la vot.

Fără îndoială, există o cerere foarte mare din partea societăţii de a şti rezultatele alegerilor, înainte ca acestea să se întâmple. Însă, opţiunile politice ale unei societăţi sunt inerent incerte, întrucât oamenii îşi pot schimba preferinţele oricând, din varii motive. Orice prognoză rămâne, aşadar, doar o estimare mai mult sau mai puţin informată a popularităţii partidelor, având doar un caracter indicativ. Florentina SANDU