Un senator USR cere consultare publică: „Finanţarea sectorului religios se face cu fereală”

* „Mi-ar plăcea să existe mai multă expunere publică şi mai multe discuţii... Dăm peste 100 de milioane de euro pentru salarii. Sunt destui bani publici de care beneficiază Biserica Ortodoxă din partea statului – toate cultele, de fapt, fără să avem un tablou general clar al finanţărilor şi oportunităţilor”, susţine senatorul USR Dan Lungu

Senatorul ieşean Dan Lungu (USR) consideră că, în ciuda aparenţelor, unele „cheltuieli nevăzute” vor umflă bugetul de stat pe anul în curs. Acesta face referire la diferite cheltuieli care nu au fost de mult în dezbatere publică, pe primul loc aflându-se salarizarea personalului de cult din România. Conform răspunsului la o interpelare adresată Ministerului Finanţelor în 2018, statul român cheltuie actualmente aproape dublu cu salarizarea personalului de cult din România faţă de anul 2013.

Potrivit Ministerului Finanţelor, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult a fost de 261 milioane de lei în 2013 şi de 475,7 milioane în 2017.

Dan Lungu susţine că acestea sunt doar sumele acordate exclusiv pentru salarii, şi că, an de an, statul creşte alocările oferite pentru renovări şi consolidări de lăcaşe de cult sau alte activităţi, prin creşterea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte.

„Vârful unui iceberg care nu iese niciodată din sistem”

Astfel, precizează senatorul ieşean, dacă bugetul acesta era de aproximativ 487 de milioane de lei în 2016, un an mai târziu, în 2017, a primit o infuzie de aproape 100 de milioane, ajungând la 575,2 milioane de lei, o creştere similară remarcându-se doar la nivelul anilor 2013-2014. „Aşadar, 86% din acest buget este menit contribuţiei la salarizarea personalului clerical şi nonclerical, în timp ce doar 12,53% merg către repararea şi construirea lăcaşurilor de cult”, este de părere Dan Lungu. „Nu critic mecanismul în sine, pentru că nu am inovat nimic ca stat când am decis să susţinem de la buget salariile preoţilor sau diferite investiţii. Dar mi-ar plăcea să existe mai multă expunere publică şi mai multe discuţii, fiindcă am impresia că se procedează cu fereală când e vorba de finanţarea sectorului religios. Dăm peste 100 de milioane de euro pentru salarii. Sunt destui bani publici de care beneficiază Biserica Ortodoxă din partea statului – toate cultele, de fapt – fără să avem un tablou general clar al finanţărilor şi oportunităţilor. De pildă, finanţările din cultură sunt mult mai dezbătute. Cu tot binele pe care-l aduc biserica şi clerul societăţii pe partea socială, de ajutorare şi consiliere, pe atât mult rău fac prin lipsa fiscalizării activităţii preotului de rând, iar cazurile cu abuzurile care ajung în media, uneori înspăimântătoare, sunt doar vârful unui iceberg care nu iese niciodată din sistem”, a declarat senatorul ieşean Dan Lungu.

Peste 16.500 angajaţi ai cultelor religioase, plătiţi de la buget

Senatorul USR trage însă un semnal de alarmă legat de bugetul de anul acesta, ce nu a fost făcut încă public, fiindcă Legea 157/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice specifică faptul că salariile oferite de stat pentru personalul clerical sunt echivalente cu cele ale cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar de stat. Iar cum în ultimul an, pentru care nu avem cifre eliberate de Ministerul Finanţelor, salariile profesorilor au crescut exponenţial, alocarea pentru finanţarea salariilor personalului clerical va mai beneficia de o infuzie majoră din bugetul de stat. „În anul 2017, spre exemplu, s-au plătit circa 70 de milioane de lei de la bugetul de stat pentru reabilitarea diferitelor biserici, monumente istorice, lăcaşe de cult, dar s-au oferit 35 de milioane de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Mergem cu toţii prin ţară şi vedem biserici vechi, care arată o profundă tradiţie ortodoxă a românilor, ce stau să se prăbuşească, pe când alte ţări le transformă în obiective turistice de circuit naţional. Nu poţi să nu te întrebi, totuşi, de ce nu există o consultare publică pe subiectele acestea. Ar apropia şi Biserica mai mult de societate şi ar lăsa şi mai puţin impresia de lucru făcut pe ascuns”, a mai precizat Lungu.

Senatorul aminteşte şi faptul că, potrivit unor rapoarte ale Secretariatului de stat pentru culte, existau circa 16.500 de angajaţi ai cultelor religioase la nivelul anului 2017, pentru care statul contribuia de la bugetul de stat, în condiţiile în care preoţii care activează în alte structuri (spitale, armată, şcoli etc.) sunt plătiţi din bugetul instituţiilor respective. „Statul nu plăteşte integral aceste salarii. La nivelul anului 2017, erau 92 de posturi de şefi de culte, arhierei, asimilate funcţiilor de demnitate publică, care primeau lunar o indemnizaţie fixă cuprinsă între 13.050 şi 16.675 de lei, sume care ştim că au crescut în urma creşterii salariilor demnitarilor. Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult reprezintă 65% din salariile pentru majoritatea posturilor şi 80% pentru unităţile de cult cu venituri mici, care sunt cam 30% din total. Mai sunt 1.300 de posturi pentru care statul plăteşte salarizarea integral, pentru toate funcţiile de conducere care nu sunt asimilate celor de demnitate publică”, a menţionat Dan Lungu. Florentina SANDU