Raymond Khoury – Ultimul templier

Raymond Khoury este un scriitor originar din Liban, care s-a refugiat la New York in 1975, in timpul Razboiului Civil din tara sa. Dupa ce se intoarce in Liban si isi termina studiile de arhitectura la Universitatea Americana din Beirut, in 1984, va fi evacuat, ca urmare a izbucnirii unui nou razboi, stabilindu-se la Londra, unde isi va deschide un birou de arhitectura. Printre lucrurile remarcabile din viata sa profesionala se numara: nominalizarea la ‘Fulbright Fellowship in Screenwriting’ pentru un scenariu de film, obtinerea drepturilor de ecranizare pentru romanul lui Melvin Bragg, ‘The Maid of Buttermere’, succesul comercial al romanelor Ultimul templier si Sanctuarul, devenite la scurt timp bestseller-uri internationale, fapt care atesta in mare masura valoarea sau calitatea scrierilor, si altele. Ambele romane devenite bestseller-uri pe care le-am mentionat, ‘Ultimul templier’ si ‘Sanctuarul’, au fost traduse la editura Nemira, in 2006 si respectiv 2007, fiind incluse in colectia Suspans a editurii.
 
Ultimul templier este un roman tradus in peste 30 de limbi, construit intr-un mod magnific de Raymond Khoury, stilul acestuia caracterizandu-se prin descrierea minutioasa a scenelor de urmarire sau a celor sangeroase, iar cititorul are eventual impresia ca urmareste, cu ochii mintii, un film de actiune bine realizat, un thriller pe alocuri inspaimantator. Subiectul romanului il reprezinta, in particular, descoperirea secretului templierilor si a comorii acestora, si, in general, pasiunile extreme, duse pana la fanatism, si efectele asupra societatii, lumii inconjuratoare ori imaginii unor institutii precum Biserica Catolica, Ordinul Cavalerilor Templieri etc. 

Intriga romanului se declanseaza cu ocazia unei expozitii fastuoase la Muzeul Metropolitan din New York, unde sunt prezentate diverse obiecte de arta si relicve de mare insemnatate istorica, extrem de valoroase, printre cei care au contribuit cu exponate pretioase numarandu-se si Vaticanul, centrul si ‘creierul’ Bisericii Catolice. La serata respectiva participa mai multe personalitati, din viata politica, precum primarul New York-ului, din lumea academica sau stiintifica, dar si alte persoane interesate de evenimentul grandios. Actiunea se precipita in momentul in care patru calareti imbracati in costumatia bizara si originala a cavalerilor templieri comit acte asemanatoare cu ale teroristilor, ucigand cu sange rece oameni nevinovati, fie paznici si gardieni ai Muzeului Metropolitan, fie vizitatori ai expozitiei, scopul lor fiind jefuirea muzeului.

Printre piesele si obiectele de mare pret expuse acolo sunt crucifixe si statuete de aur, dar tinta principala a jafului armat pare sa fie un mecanism straniu, un fel de cutie sau cufar metalic, cu o denumire complexa, ceva de genul ‘codificator rotor’, mai simplu zis un codex. Printre invitatii seratei de la Muzeul Metropolitan se numara si unul din personajele principale ale romanului, Tess Chaykin, arheolog de profesie, venita impreuna cu fiica ei de noua ani, Kim, dar si cu mama ei, bunica lui Kim, Eileen.

Tess va asista ingrijorata, neputincioasa, dar si fascinata oarecum, la aparitia posibilului sef al calaretilor in fata vitrinei care adapostea codexul templierilor, momentul de maxima tensiune si incordare in care Tess, ascunsa in spatele vitrinei, observa o frantura din privirea rece si din vraja ori fascinatia care aparent pusese stapanire pe conducatorul actiunii teroriste, care la scurt timp dupa ce enunta un fel de motto, decide sa paraseasca muzeul cu acolitii sai si cu trofeele jefuite. 

Un alt personaj central al cartii este agentul FBI Sean Reilly, care va simti o puternica atractie, treptat amplificata, fata de martora cea mai importanta a cazului respectiv, arheologul Tess Chaykin, angajata a Institutului Manoukian. Alti agenti si oameni ai legii implicati in rezolvarea cazului sunt agentii Nick Aparo, Amelia Gaines si altii, dar un lucru si mai interesant il reprezinta trimiterea de catre Vatican a monseniorului De Angelis, cu scopul de a-si oferi ajutorul, prin cunostintele detinute, la recuperarea obiectelor pretioase, in special la recuperarea codificatorului, sursa principala de ingrijorare pentru capii si liderii de la Vatican.
 
  Cercetarile intreprinse de autoritati vor duce in cele din urma la descoperirea numelor infractorilor, desi mereu cu un pas inainte va fi un criminal misterios, care ii elimina rand pe rand pe atentatorii de la muzeu, blocand astfel sansa politiei si FBI-ului de a-i interoga in legatura cu implicarea lor si cu identitatea celui care i-a angajat pentru jaful soldat cu adevarate scene de cruzime, practic un masacru.

Tess isi ofera si ea sprijinul in ancheta FBI si a politiei, adunand informatii, cunostinte si elemente esentiale pentru stabilirea importantei codificatorului si a rolului avut de aparatul respectiv, urmarindu-se eventual gasirea unor potentiale motivatii si a unui profil al hotului principal, capul intregii ‘afaceri’ sangeroase. In scopul mentionat, Tess va incerca sa-l gaseasca pe William Vance, apelat Bill de catre cunoscuti si apropiati, un fost coleg de breasla, prieten cu tatal lui Tess, Oliver Chaykin, decedat. In trecut arheolog si profesor la o universitate renumita, despre Vance nu se mai stia nimic in ultimii ani, parand ca s-a retras definitiv din viata publica sau academica, intr-un mod partial bizar si suspect.

Stilul plin de pasaje tensionate, cu o actiune dusa intr-un ritm alert, scenele descriptive – cu referire la personaje sau tablouri de natura – si multe altele se impletesc de minune cu trecerile de la prezent la trecut, actiunea romanului penduland din secolul XXI pana in secolele XIII-XIV, in perioada ultimelor mari cruciade ale cavalerilor templieri. Naratiunea coerenta si povestea construita secvential, cu treceri logice si fluide de la un capitol la umatorul, fac din romanul lui Khoury o foarte buna carte pentru transpunerea pe marile ecrane. Cititorul, desi la un moment dat intuieste unele din actiunile ori miscarile eroilor si personajelor negative, va fi confruntat cu destule surprize de-a lungul lecturii, rolul si implicarea monseniorului De Angelis sau a lui Vance in poveste avand conotatii subtile, chiar socante dupa descoperirea lor de catre cititor.
 
  Cititorul se ‘imbarca’, alaturi de Tess, Reilly, De Angelis, Vance si altii, intr-o calatorie garnisita cu aventuri si primejdii variate, tensiuni si neprevazut, rasturnari de situatie, imprejurari extreme, in care viata personajelor atarna de un fir de par, scopul final al acestei adevarate curse nebune fiind descoperirea secretului comorii ascunse de cavalerii templieri cu aproximativ sapte secole in urma.

Voiajul plin de peripetii al eroilor din prezent se suprapune peste cel al corabiei Templul Soimului, care transporta ultimii cruciati, cavaleri templieri, spre pamanturile lor din Franta, dupa infrangerea din batalia de la Acra, din 1291. Printre ultimii cavaleri templieri se numara si Martin de Carmaux, care va fi dispus sa-si sacrifice propria viata pentru pastrarea secretului Ordinului din care facea parte. Comoara templierilor se poate dovedi nu doar una materiala, palpabila, precum aurul sau alte metale pretioase, ci mai ales una care implica o cunoastere de ordin spiritual, religios, ideologic sau filosofic.
 
 Inchei recenzia cu indemnul meu, catre cititorii pasionati de literatura de suspans, referitor la lecturarea romanului ‘Ultimul templier’ al lui Raymond Khoury, un thriller de exceptie, in acelasi timp thriller religios, carte de aventuri, thriller istoric sau roman de fictiune. Oricum arta narativa si stilul fara perdea al lui Khoury, precum si speculatiile de natura religioasa, gnostica sau filosofica, unele intr-adevar socante sau terifiante, vor fi garantia ca cititorul nu va abandona lectura inainte de ultimul rand al romanului.   

Sursa: http://nemirabooks.ro