Gripa trece, măştile rămân

Iarna asta, ce stă să treacă de-acum, ne-a blagoslovit cu un nou şi foarte cool accesoriu de fashion - măştile chirurgicale. Acestora nu le-a trebuit prea mult ca să se transforme dintr-o pavăză (cu recomandare medicală) contra neo şi retroviruşilor dătători de febră, torente nazale în exces şi ample dureri de cap, într-o podoabă de nelipsit de pe decorul facial al multora dintre junii urbei.

La începutul anului, când veştile tot mai alarmiste şi mai bulversante despre epidemia de gripă cu valenţe de ciumă neagră acaparaseră aproape total tabloul media, oricine s-ar fi aşteptat ca bătrânii, mai pensionari, mai bolnăviori şi mai creduli de felul lor, să fie primii care să ia cu asalt farmaciile şi depozitele, ca să-şi facă provizii temeinice de măşti chirurgicale, să treacă iarna la adăpost de perfidul virus.

Realitatea celor aproape două luni post-revelionistice a relevat cu totul altceva, spre uimirea şi celor mai imaginativi specialişti în marketing. În pofida preţurilor mai mult decât atrăgătoare (între 0,22 şi 0,30 lei bucata), superindicatele măşti n-au stârnit vreun interes notabil în rândul celor de vârsta a treia, mult mai sensibili probabil la ventuze, frecţii cu oţet sau, mai pe nou, cu varii pilule.

Comercianţii au scos profit din zona de unde se aşteptau cel mai puţin: tineretul. Mai mult sau mai puţin şcolit, liceeni, studenţi ori masteranzi au dat năvală prin farmacii, demolând stocurile din (până acum) banalul articol. Pe care l-au transformat, peste noapte, într-un accesoriu ultra-super-casual. Şi la care nu par a renunţa, în ciuda primăverii ce se zgâieşte tot mai curajos pe la porţile ieşenilor.

Cum or să savureze, cu măştile pe faţă, romanticele miresme ale foarte proaspeţilor ghiocei, naiba ştie. Nici datul în ghioc n-are cum a ajuta. Gripa trece, măştile rămân. Chestie de modă.