Legenda bătrânului rege al Carpaţilor Moldovei

* loc binecuvântat, înconjurat de o aură mistică, Ceahlăul este destinaţia preferată a multor turişti, care se reîntorc an de an să-i bată cărările * Dimitrie Cantemir a denumit Ceahlăul „piatra nestemată a Moldovei“, iar George Coşbuc îi spunea „un uriaş cu fruntea-n soare”

Înconjurat de zeci de legende şi poveşti, Ceahlăul a fost considerat din cele mai vechi timpuri un munte sfânt. Numit de către geto-daci „Kogaion“, muntele străjuia altarul lui Zamolxe, la care veneau atât regii daci ai acelor vremuri, cât şi sacerdoţii care se iniţiau în tainele vieţii spirituale.
Din înscrisuri străvechi se spune că, o dată pe an, la 6 august în sistemul nostru calendaristic, sacerdoţii din toată Dacia se adunau în vârful Kogaionului, unde se întâlneau cu Zamolxe şi ţineau mare sfat. Legenda spune ca Dochia, fiica lui Decebal, a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelaşi Ceahlău al zeului Zamolxe. Împresurată de oştile împăratului Traian, ea s-a rugat divinităţii şi s-a prefăcut în stană de piatră. Stânca Dochiei străjuieşte şi astăzi masivul, fiind considerată de unii cercetători o creaţie a mâinii omeneşti, asemenea Sfinxului.
Muntele sfânt al românilor
Dincolo de aura mistică, masivul Ceahlău este unul din cele mai iubite locuri din ţară, cu peisaje mirifice desprinse parcă din tablouri ale unor tărâmuri de basm. Ceahlăul este asemuit altor două masive muntoase de referinţă ale Ortodoxiei: Muntele Athos din Grecia şi Muntele Tabor din Israel, toţi aceşti munţi având ca zi de prăznuire sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Iisus Hristos (6 august). „Ţinutul Neamţului este un loc binecuvântat. Masivul Ceahlău este pentru noi, nemţenii, ca muntele Athos pentru greci”, a spus Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.
Deşi nu are altitudinea altor piscuri din România, masivul Ceahlău este considerat un loc incredibil, deosebit, de către cei care au gustat din vraja lui. Pentru Emilia Arcan, vicepreşedintele CJ Neamţ, Ceahlăul „este locul care îţi asigură o relaxare deplină, unde chiar dacă zada te înţeapă cu acele ei, nu simţi durerea. Este comuniunea omului cu natura, orice suferinţă sufletească e alinată de cântul păsărilor şi aerul curat. Muntele Ceahlău înseamnă viaţă, linişte, împlinire, înseamnă altceva. Noi nu conştientizăm toate frumuseţile de care suntem înconjuraţi. Piscurile semeţe îţi oferă posibilitatea de a vedea viaţa de dincolo de nori. Priveşti în jos, iar vălătucii de ceaţă te învăluie şi te fac să te simţi copleşit şi mic în faţa unei minuni a naturii, a imensităţii ”.
Parcul Naţional Ceahlău, tânără rezervaţie a României
Nemţenii sunt mândri de bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei, neîntrecut în frumuseţi peisagistice şi floristice. Situat în apropiere de lacul de acumulare de pe Bistriţa, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief în trepte ca un amfiteatru. Dintre culmi, se înalţă vârfurile Toaca (1.904 m) ca o piramidă, şi Panaghia, ca un turn uriaş. În masivul Ceahlău este şi Parcul Naţional Ceahlău (PNC), cu o suprafaţă de 7.742,5 hectare. Parcul datează din 2004, este cea mai tânără rezervaţie naturală din România şi cuprinde mai multe arii protejate: rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul Mare”, rezervaţia naturală botanică “Poliţa cu Crini” şi monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare”. Pentru pasionaţii de alpinism şi nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase şi mai zgomotoase creaţii ale naturii. „Muntele Ceahlău este deosebit prin peisajul său magnific. Anul trecut, am avut un număr record de turişti în Parcul Naţional Ceahlău, de peste 35.000. Majoritatea turiştilor vin pentru peisajul deosebit, care este punctul forte, şi biodiversitate. Ceahlăul este principala atracţie a zonei. În prezent, lucrăm la un nou concept, dorim ca Parcul Natural Ceahlău să devină un pol de atracţie. Ne gândim să creăm un program în care să includem pensiunile din jurul Parcului, un proiect care să cuprindă şi Parcul Cheile Bicazului –Hăşmaş, tot potenţialul zonei. Facem o selecţie a pensiunilor care pot oferi ceea ce ne dorim, astfel încât turiştii să fie mulţumiţi şi să revină”, a explicat Cătălin Gavrilescu, directorul PNC.
Atracţii şi obiective turistice în Ceahlău
Deşi zona abundă de frumuseţi naturale şi peisaje mirifice, promovarea turistică lasă de dorit. Preşedintele ANTREC Neamţ, Mişu Chiruc, este de părere că pensiunile din staţiunea Durău ar trebui să se coalizeze şi să realizeze un circuit itinerant pe baza unui program cu elemente definitorii. Astfel, ar putea fi organizate degustări de vinuri, de plăcinte calde, seri de folclor şi alte evenimente interesante, pentru ca turiştii să nu se plictisească. „Este regretabil faptul că în această zonă nu reuşim să ne coalizăm forţele pentru a organiza un festival de promovare turistică. Este păcat, deoarece sunt foarte multe lucruri de văzut plecând de la istorie şi valoarea energetică a muntelui. Turismul trebuie să ofere şi alte posibilităţi care să îi atragă pe oameni”, a afirmat Mişu Chiruc.
Ingrid Ciofoaia
Kogaion, cuvânt de origine dacică, însemând gogan, adică pietroi sau stâncă mare

CITATE
*„Suntem în faza de aprobare de către Consiliul Ştiinţific a planului de management care priveşte dezvoltarea turismului. S-a construit un centru de vizitare la Izvoru Muntelui, sperăm să devină funcţional la sfârşitul acestui an, precum şi trei puncte de informare turistică: la Neagra-Taşca, viaduct Poiana Teiului şi Bicaz Ardeal, care vor fi dotate cu infochioşcuri touch- screen” -- Cătălin Gavrilescu, Directorul Parcului Naţional Ceahlău,

„Are cel mai frumos peisaj, deosebit faţă de alte zone muntoase din ţară şi emană o energie pozitivă. Pentru mine, Ceahlăul reprezintă un atu turistic. Muntele este un miraj al sufletului, găsim peisaje de o frumuseţe sălbatică. Noi avem aici, o bijuterie adevărată” – Mişu Chiruc, preşedintele ANTREC

CASETE
* Fenomenele optice uimitoare şi inexplicabile din masivul muntos sunt o atracţie pentru turiştii veniţi din toate colţurile ţării. An de an, în primele zece zile ale lunii august, sub lumina puternică a răsăritului, umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează o hologramă naturală imensă, timp de peste o oră şi jumătate având forma unei piramide perfecte. Fenomenul este unic în lume. Există voci care spun că ideea piramidei din Egipt a fost preluată de aici, din Carpaţi.

* Un alt fenomen optic straniu care se produce în aceeaşi perioadă a anului, deasupra vârfului Toaca şi care durează doar câteva minute a fost numit din vremuri străvechi Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formează un stâlp de o luminozitate intensă, mărginit pe laturi de două benzi întunecate. Unii cercetători au opinat că acest fenomen se datorează faptului că prin vârful Toaca, trece una din axele energetice principale ale globului pământesc.

TEXT II
Raul Papalicef, şef Salvamont
„Atunci când spui judeţul Neamţ, spui masivul Ceahlău“
Şeful salvamontiştilor nemţeni, Raul Papalicef, bate cărările ascunse ale masivului Ceahlău, de mic copil şi s-ar putea crede că le ştie pe toate. Recunoaşte însă că nu a reuşit să pătrundă toate secretele bătrânului munte, care ascunde multe lucruri surprinzătoare şi spectaculoase. În opinia sa, Ceahlăul ar trebui să fie cartea de vizită a judeţului. „Atunci când spui judeţul Neamţ, spui masivul Ceahlău, Calistrat Hogaş, Mănăstirea Neamţului, staţiunea Durău”, a declarat Papalicef. „Pentru noi, salvamontiştii, muntele a fost şi va rămâne casa noastră. Ne leagă de el bucurii, necazuri, reuşite profesionale. E o viaţă petrecută pe crestele masivului. Acest loc mi-a marcat viaţa, muntele Ceahlău face parte din fiinţa mea”, a mărturisit şeful Salvamont Neamţ, precizând că nu va renunţa niciodată la ceea ce face, indiferent cât de greu îi va fi, deoarece încă mai crede că lucrurile se pot schimba în bine. „În inima fiecărui nemţean ar trebui să existe o fărâmă din muntele Ceahlău”, a spus Papalicef.