Basmaua arată cât de gospodăros ţi-i neamul, te deoache la obraz şi-ţi arată vârsta. În lumea satului, baticul a fost mereu semn al supunerii atât faţă de bărbat, cât şi faţă de Dumnezeu. Până la măritiş, fata nu-şi acoperea capul decât în biserică, la vreo înmormântare şi când lucra la câmp. Când intra în rândul nevestelor, nu mai avea voie să poarte capul descoperit, lucru statuat încă din noaptea nunţii, odată ce naşa îi schimba voalul pe batic.

Şi culorile au codul lor. Nevestele tinere pot purta „legături” înflorate sau colorate, din materiale mătăsoase, iar bătrânelor le mai rămân cele închise la culoare şi ţesute din fir gros. Aşa e obiceiul în lumea satului şi nimeni nu-l încalcă fiindcă altfel te-ai face de râs. Ei, şi mai este un secret - baticul nu se poartă oricum şi este bine să cauţi nu numai la uitătura femeii, să vezi de-i mânioasă ori nu, ci şi la legătură – dacă baticul e prins sub bărbie, e supărată; dacă e legat la spate, e veselă!

Baticul, în expoziție

Ei bine, Vilen Maftei, un tânăr artist plastic din Iași, știe foarte bine povestea baticului, pe care a transpus-o într-o expoziție ce reunește 19 tablouri și care poate fi vizitată la Casa de Cultură „Mihai Ursachi" din Copou. El și-a dorit să aducă în fața publicului o frântură din tradițiile Moldovei de peste Prut și. inspirat de măiestria bunicii sale, care coase și brodează ii, a așezat pe pânză o serie de baticuri pe care orice femeie și le-ar dori nu doar ca tablou, ci și ca accesoriu vestimentar. Cu o cromatică generoasă, Vilen a garnisit cele 19 tablouri și le-a adus tușa personală pusă în evidență inclusiv de ramele simple, ce te duc cu gândul la o fereastră. O fereastră deschisă spre tradiții, spre sufletul oamenilor ce iubesc frumosul și care, la rândul lor, deschid alte ferestre spre cei ce știu a prețui și munca artizanilor populari, dar și pe cea a artiștilor plastici. „Vilen este un tânăr care a rupt cumva rutina, iar ideile sale au apărut tocmai când mă gândeam că nu voi mai vedea ineditul printre tineri. Obişnuiţi să vedem ce este specific, pierdem imaginea mai mare, fuziunea dintre acele elemente care alcătuiesc o matrice culturală şi socială, în cazul de faţă, sintetizate printr-o metaforă picturală a unui spaţiu indefinit, elementele recognoscibile tradiţional sunt umanizate într-o naraţiune continuă a imaginii", a spus criticul de artă Maria Bilașevschi la vernisajul expoziției. Evenimentul a fost salutat și de conf. univ. dr. Cristian Ungureanu, prorector la Universitatea Națională de Arte „George Enescu", și care a avut un discurs încurajator pentru tânărul masterand: „Vilen nu doar promite, ci și demonstrează și cu siguranță veți mai auzi de numele lui. Am lucrat împreună nu doar în ciclul de licență, ci și apoi, la master și pot spune că este un artist talentat". Fără a fi clișeistic, artistul a lăsat arta să vorbească despre penelul său, iar aprecierile au fost unanime, invitații nu doar că au apreciat tablourile, ci au dorit să le aibă și în colecțiile personale. Dacă vreți să aflați povestea baticului, transpusă în culoare, sunteți așteptați să vizitați expoziția, care va fi deschisă până la finele lunii.

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ