Povestea Pogromului de la Iași. Câte victime au fost

bb4c381384c328c5e9d5c0ad48ba485a

Dimensiune font:

| 29-06-2021 12:21

Între 13.000 și 15.000 de evrei au fost omorâți în timpul Pogromului de la Iași, organizat de autoritățile române în iunie 1941, conform datelor oficiale prezentate în Raportul final al Comisiei pentru Studierea Holocaustului în România.

 

 

Una dintre cele mai cunoscute imagini asociate cu Pogromul de la Iași este cea a unui grup de oameni împușcați în fața unui local.

Timp de 72 de ani, s-a crezut că imaginea înfățișează familia Marcusohn, al cărei masacru a fost văzut de la fereastră de un avocat ieșean.

În realitate, însă, imaginea înfățișează drama altor familii: familia Leibovici și familia Mendelsohn, a căror istorie a descoperit-o istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Confuzia a pornit din faptul că anchetatorii postbelici au atașat pe aceeași filă imaginea cu masacrul și copia unui document semnat de șeful Poliției Iași, chestorul Constantin Chirilovici, aceștia presupunând că imaginea și faptele prezintă aceeași crimă. Începând cu 1948, odată cu „Cartea neagră” a lui Matatias Carp, imaginea a preluat ca explicație masacrul descris în document, fiind menționată astfel până în prezent, a explicat istoricul Adrian Cioflâncă.

 

Imagine și document publicate de istoricul Adrian Cioflâncă și trimise Newsweek România.

Adrian Cioflâncă a descoperit adevărul, comparând mai multe fotografii cu scena masacrului cu imagini surprinse pe peliculă din Pogromul de la Iași. Astfel, masacrul prezentat ca fiind al familiei Marcusohn este de fapt imaginea crimei a alți opt evrei: „Dintre cei împușcați în fața magazinului „Frații Hirschensohn” câțiva au supraviețuit și au povestit ce li s-a întâmplat. Rudele lor au căutat dreptatea după război. Urmele acestei tragedii au rămas disparate în arhive și, cu efort și atenție, pot fi puse cap la cap.

Cei 8 evrei împușcați au fost ridicați din strada Lozonschi nr. 4. Se găseau în locuință proprietarii, Samoil și Ruhla Leibovici, fiica lor Anuța, sora lui Samoil, Etti Leibovici (care tocmai fusese evacuată din Țigănași, ca urmare a ordinului lui Ion Antonescu din 21 iunie 1941, de deportare a evreilor din mediul rural dintre Prut și Siret), un nepot, Avram Ohring, vecinii Marcu și Hența Mendelsohn cu fiul lor, Alexandru. În casă se mai găsea servitoarea Viorica Mândru, creștină. Samoil Leibovici deținea un magazin pe strada Ștefan cel Mare nr. 12”.

Oamenii fuseseră ridicați în dimineața zilei de 29 iunie 1941 și duși la Chestură, primind bilete de „Liber”. Odată ce au ajuns acasă, s-au încuiat în casă. La scurt timp, însă, au reînceput raidurile. „Pe la ora 16,00, militarii au bătut în ușa casei familiei Leibovici. Cei dinăuntru au auzit și vocea lui Vivoschi (un fost legionar care ar fi pus ochii pe magazinul lui Samoil Leibovici, n.r.), care îi ghida pe oamenii în uniformă. După ce nimeni nu a venit să răspundă, militarii au tras în încuietoare și au spart ușa cu picioarele. I-au adunat pe toți evreii din casă, i-au jefuit și apoi i-au scos în stradă, înșirându-i în fața prăvăliei „Frații Hirschensohn”. După care au tras în ei cu arme Z.B.

Iată ce a povestit Hența Mendelsohn, care a supraviețuit: „Soldatul a început să tragă cu arma, fiind ușor lovită în picior, în urma cărei lovituri am căzut în leșin. Soldatul a continuat să tragă în ceilalți evrei și, când puțin m-am dezmeticit, l-am văzut pe copilul meu, care striga «Mamă!» și în acel moment un glonte l-a lovit în ceafă și în acea clipă a murit. Acest glonte a fost tras de soldatul care mă împușcase pe mine.”

Fotografia a fost făcută, cel mai probabil, la scurt timp după ce grupul a fost executat, pentru că în imagine se disting 8 corpuri (supraviețuitorii s-au târât, după un timp, să se adăpostească)”, a explicat Adrian Cioflâncă.

O altă fotografie, care înfățișează aceeași crimă, i-a fost donată istoricului de către Aurelia Ieșan, din Israel. Femeia a primit fotografa de la fratele mai mic al mamei sale, Mircea Albin, care s-a aflat în a doilea tren al morții, cel care a ajuns la Podu Iloaiei.

„Albin a leșinat în tren și a fost aruncat din tren odată cu morții. S-a trezit pentru că cineva l-a lovit cu bocancul în cap. Împreună cu alți supraviețuitori, a fost pus să sape gropile comune din Cimitirul evreiesc din Podu Iloaiei, unde au fost îngropați morții din tren. A fost ținut la muncă forțată două luni, după care a fost adus înapoi în Iași, împreună cu restul supraviețuitorilor. Rudele nu l-au recunoscut pentru că era slăbit, schimonosit de suferință și acoperit de răni. Fratele mai mare al mamei Aureliei, Carol Albin, a murit împreună cu bunicul Aureliei, Shaie Solomon Albin, în al doilea „tren al morții”, a mai istoricul.

 

Pogromul de la Iași, unul din cele mai sângeroase episoade ale Holocaustului românesc


Istoricul Radu Ioanid descrie, în lucrarea „Holocaustul în România”, contextul și desfășurarea Pogromului de la Iași.

„În lunile de dinaintea intrării României în cel de-Al Doilea Război Mondial (în 22 iunie 1941, de partea Germaniei naziste, împotriva URSS, pentru recuperarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, n.r. ) propaganda oficială românească îi prezenta pe evrei drept „străini de neam”, „agenți bolșevici”, „factori dizolvanți” ai societății românești. La data declanșării războiului, Iașiul avea o populație de circa 35.000 de evrei. (...)

Începând cu 22 iunie, mii de evrei din zonele rurale din nordul Moldovei au fost transportați în lagărele de la Târgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin. La aceeași dată, a fost introdusă în Iași obligativitatea stelei galbene a lui David: „Pe 22 iunie 1941, prima zi de război, o foaie a zburat prin Iași și s-a așezat pe garduri, pe ziduri, pe vitrine. Ordonanța numărul 3. Toți locuitorii de origine etnică evreiască erau obligați să poarte pe piept, în stânga, un semn distinctiv. Două triunghiuri de culoare galbenă și cu baza de șapte centimetri, suprapuse în așa fel încât să formeze steaua evreiască pe un fond negru. Pedeapsa pentru nesupunere era închisoarea, până la șase ani, sau o amendă cât o avere”, conform mărturiei supraviețuitorului Leonard Zăicescu, citată în aceeași lucrare.

„La 24 iunie 1941, a avut loc un prim bombardament al aviației sovietice asupra Iașilor. Imediat s-a născut o puternică psihoză antisemită de masă. Cadrele armatei, legionarii și cuziștii au răspândit zvonul că întreaga populație evreiască a orașului Iași s-ar afla în slujba Armatei Roșii, semnalizând aviației sovietice locurile unde să-și arunce bombele. „În ziua de 25 iunie, polițiștii ieșeni au cutreierat casele, invitând populația creștină să-și pună la ferestre și la intrare semnul crucii”. Declarațiile inspectorului de poliție Gheorghe Leahu și ale colonelului Constantin Lupu, șef al garnizoanei Iași, confirmă această mărturie, precum și o fotografie aflată astăzi în arhiva SRI”, se mai arată în lucrarea citată.

 

 

Cartea lui Radu Ioanid prezintă mai multe mărturii potrivit cărora, încă din 20 iunie 1941, începuseră să fie săpate gropi comune. Primele victime ale Pogromului sunt înregistrate în 26 iunie, când trei evrei, Iosub Cojocaru, Leon Schachter și Herșcu Wolf, sunt interogați de soldați, fiind acuzați că au semnalizat aviației sovietice clădirile ocupate de Armata Română. În aceeași după-amiază, sunt convocați la Chestura Poliției conducătorii Comunității Evreilor din Iași, unde sunt acuzați de colaborare cu aviatorii sovietici. În aceeași seară, sunt aduși la chestură 317 evrei, din care 200 sunt reținuți, pentru că posedau lanterne (nu mai aveau voie să dețină lanterne, binocluri și aparate de fotografiat, n.r.) sau obiecte din pânză roșie.

În 28 iunie, dimineața, au loc noi percheziții, cu scopul declarat de a găsi un post de radioemisie. Câțiva zeci de evrei sunt maltratați și jefuiți, iar „pe ziduri apar afișe tipărite prin care se cheamă la asasinate în masă: (...) Români, cu fiecare jidan ucis, ați ucis un comunist. A sosit momentul răzbunării!”. În seara aceleiași zile, chestorul poliției le ordonă polițiștilor din Iași „să nu se amestece în ceea ce va face Armata prin oraș”, conform lucrării citate.

În noaptea de 28 spre 29 iunie continuă crimele. Un raport al inspectorului regional către Direcția Generală a Poliției din București, trimis în 29 iunie, citat în lucrarea lui Radu Ioanid, menționa că „evrei comuniști însoțiți de foarte slabe elemente comuniste române au tras nenumărate focuri de armă automată la Iași, cu dublul scop de a provoca panică în rândul populației și de a opri mișcările de trupe în marș. Imediat s-au sesizat poliția, armata română și germană, procedând la percheziții domiciliare”.

Perchezițiile domiciliare, prin ochii victimelor, au arătat diferit: „Duminică dimineață, pe la ora 8, trecu prin față un convoi de artilerie. Deodată aud două detunături și când deschid ușa îl văd pe rabinul Iosef Safram culcat pe jos, într-un lac de sânge”, a povestit Leon Haimovici.

„Stând în fața legiunii, pe strada Carol, văd vreo câteva sute de evrei (3-400) cu mâinile în sus, unii răniți și plini de sânge, unul cu ochiul scos, așezați în rânduri de trei sau patru. Evreii gemeau sau plângeau și dacă vreunul ar fi încercat să lase brațul în jos, era împuns sau bătut cu patul armei”, conform mărturiei căpitanului Richard Filipescu, din Armata Română.

Urmează ducerea evreilor la chestura din Iași, unde mai mulți vor fi împușcați, iar ceilalți vor fi îmbarcați în trenurile morții. Un raport al Poliției din 29 iunie, ora 9.30 dimineața, arăta că „sunt 1.000 de arestați, aproape exclusiv evrei. Din ordinul dlui General comandant se va proceda zilnic astfel.” Până la prânz, fuseseră arestați 3.500 de evrei.

„Spre mirarea noastră, auzim țipete dinspre poarta Chesturii. Înfiorătoare fu priveliștea. La poartă erau puși soldați și polițiști români împreună cu câțiva nemți cu svastica la mână, cu ciomege loveau pe care și unde nimereau evreii care erau obligați să treacă prin fața lor. (...) În curând un morman respectabil de cadavre (se găsea) la intrarea și la ieșirea din Curtea Chesturei”, a povestit supraviețuitorul Leon Haimovici, citat în lucrarea lui Radu Ioanid.

În 30 iunie, două trenuri ale morții au plecat din Iași: unul spre Călărași, celălalt spre Podu-Iloaiei. Circa 8.000 de oameni au fost înghesuiți în vagoane închise ermetic, nepermițându-le celor închiși să bea apă. Pe vagoane a fost scris „ucigași ai ostașilor germani și români” și „jidani comuniști”.

 

Imagine din trenurile morții. USHMM/SRI/CNSAS. Imagine oferită Newsweek România de către Institutul pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel

În trenul Iași-Călărași, din cei 5.000 de evrei îmbarcați, au mai trăit puțin peste o mie de oameni, iar din trenul Iași-Podu-Iloaiei, din cei circa 2.700 de oameni, au mai trăit 700, conform datelor menționate în raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului.

În timpul procesului său, mareșalul Ion Antonescu a declarat: „Am știut de 2.000 care au fost băgați într-un vagon în gara Iași și asfixiați. Pentru acești 2.000 am plecat la Iași și am fost chiar bombardat în gara Nicolina, unde am vorbit cu generalul german. Am spus să se facă anchetă să văd cine a fost vinovat. Oare Gestapoul german? N-am aflat decât de un singur legionar, pe care l-am dat în judecată, dar a fost achitat. L-am dat a doua oară în judecată și m-am interesat ce s-a făcut cu el. Mi s-a răspuns că a fost trimis pe front, unde a murit”. (Legionarul la care face referire Antonescu este Mircea Manoliu, care a fost judecat pentru crimă și a fost achitat, acesta nu a murit pe front, precizează Radu Ioanid.) 

 

Sursa - www.newsweek.ro

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

"EuroBusiness LRJ" S.P.R.L., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei "FANYON" S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 05.08.2021, 12.08.2021, 19.08.2021, 26.08.2021, 02.09.2021, 09.09.2021, 16.09.2021, respectiv 23.09.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 16.869,65. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială,s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 37.667,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr. 102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 69.831,65. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
Tribunalul Neamţ, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 1445/103/2018, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunrilor mobile din patrimoniul debitoarei S.C. „Casa Scutaru” S.R.L., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. Grigore Ureche, bl. G3, et. 3, ap. 71, judeţul Neamţ, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Valoare -lei-, 1. Tractor articulat forestier 690 OP, 98.460,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile scoase la vânzare este cel de mai sus. Vânzarea se va face conform hotârârilor adunării creditorilor din data de 05.05.2021 şi 02.06.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc începând cu data de 02.08.2021, ora 1200 şi se vor organiza şedinţe de licitaţie publică cu strigare la un interval de 7 zile, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare bun mobil, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei, a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500 lei şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul – verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Tribunalul Iaşi, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 8766/99/2017 (527/2017), în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „Kolado” S.R.L., cu sediul în sat Dancu, str. Daliei nr. 70, bl. D3, sc. A, et. 3, ap. 13, judeţul Iaşi, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Componenţa, Valoare -lei-, 1. Bunuri mobile, Echipamente şi utilaje, 90.670,00, 2. Bunuri mobile, Mijloace de transport, 62.700,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunrile scoase la vânzare este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform regulamentului de vânzare şi hotărârea Adunării creditorilor din data de 23.07.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc la data de 13.08.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe la un interval de 7 zile, respectiv până la data de 10.09.2021, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al bunului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al bunului licitat şi a caietului de sarcini, respectiv 500 lei, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Sculpturile în lemn reprezentând personaje istorice, vedetele Festivalului de la Sighișoara
01/08/2021 16:45

Sculpturile in lemn reprezentand personaje istorice şi diferite steme, brăţările din piele şi bijuteriile de lemn, insă şi oglinzile decorate cu flori realizate din coji de ouă pictate au fost obiectele ...

Unde este cel mai mic sat din România și câți locuitori are
30/07/2021 14:00

Cel mai mic sat din Romania are mai putin de 40 de locuitori si se află in Maramures, la aproximativ 50 de kilometri de Baia Mare. Are 25 de case si un singur copil, potrivit Digi24. La biserica de lemn ...

„Nu toți copiii trebuie să fie de 10, însă toți trebuie iubiți cu tot ce avem în suflet
30/07/2021 12:45

 Dr Ciobotaru Georgian, medic rezident neurochirurg, a vorbit despre premiul intai, idealurile părintelui si parazitarea copilului. ”Pană la liceu am trăit la umbra premiului I, apoi lucrurile ...

Un austriac și câinele său au mers pe jos peste 1.300 de kilometri pentru a ajunge la Reghin
30/07/2021 12:44

Un austriac de origine romană, Sandor Buz, alături de cainele său, Gyango, adoptat din Romania, a ajuns, vineri, la Reghin, după ce a parcurs pe jos 1.300 de kilometri pentru a strange donaţii pentru adăp ...

Prima femeie pilot de vânătoare din Polonia participă la misiuni de poliție aeriană
30/07/2021 10:47

Meseria de pilot de supersonic nu mai este de multă vreme doar pentru bărbati. În Polonia, prima femeie pilot de vanătoare zboară cu Mig-ul 29 si are deja 9 ani de experientă cu acest avion. Pentru ...

Povestea unui supraviețuitor: Un pacient din Anglia infectat cu Covid-19 a fost externat după 203 zile
30/07/2021 08:29

​Un bărbat de 58 de ani din Anglia, infectat cu Covid-19, a stat internat in spital nu mai putin de 203 zile, medicii permitandu-i abia acum să plece acasă, relatează BBC. Sean Hunte a fost internat in sp ...

Soții Nedea, șansa celor mulți și defavorizați
28/07/2021 08:35

  Teodora Agavriloaie a terminat anul acesta studiile liceale la Colegiul National din Iasi si a reusit performanta de a lua nota maximă la examenul de admitere la Medicină din cadrul UMF Iasi. Acest lu ...

 Cel de-al 33-lea sezon al serialului animat „The Simpsons” va debuta cu un episod integral muzical
26/07/2021 12:45

  Cel de-al 33-lea sezon al serialului animat „The Simpsons” va debuta cu un episod integral muzical, care va include cantece originale interpretate de Kristen Bell, protagonista filmelor ...

Un băiețel de 5 ani, bolnav de cancer, și-a făcut prieteni prin Post-it lipite pe fereastra spitalului
25/07/2021 14:45

  Meyer Mixdorf, un băietel de 5 ani a folosit Post-it-uri pentru a-si face prieteni prin fereastra spitalului. Astfel, in timp ce era internat pentru chimioterapie si-a făcut un prieten neasteptat de ...

Povestea omului care urmărește de 30 de ani Monstrul din Loch Ness
25/07/2021 10:45

  Monstrul din Loch Ness există? S-au implinit trei decenii de cand Steve Feltham si-a impachetat viata din Dorset – lăsandu-si iubita, casa si slujba in urmă – pentru a incepe să vaneze ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei