Regele Mihai, 100 de ani de la naștere

R

Dimensiune font:

| 25-10-2021 13:15

Mihai I (1921-2017) a fost rege al României în două perioade diferite, între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, sub Regenţă, el fiind minor, şi între 6 septembrie 1940, când Carol al II-lea a renunţat la prerogativele regale, şi până la 30 decembrie 1947, când regele Mihai a fost obligat să abdice, de către comunişti.

În decembrie 1925, printr-o scrisoare adresată regelui Ferdinand (1914-1927), principele Carol, aflat la Londra, renunţa pentru a treia oară la obligaţiile ce-i reveneau în calitate de moştenitor la Tronul României, notează ''Istoria României în date'' (2003). Regele Ferdinand a convocat Consiliul de Coroană, la Sinaia, la 31 decembrie 1925, care a aprobat cu majoritate de voturi renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor şi proclamarea fiului său, Mihai, ca principe moştenitor al Tronului României. Parlamentul a ratificat cu 231 de voturi şi 3 contra, hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol la Tronului României, cunoscut şi sub denumirea de "Actul de la 4 ianuarie" şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor, "coborâtorul direct şi legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a regelui domnitor". Pe timpul minoratului lui Mihai, a fost instituită o Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol, potrivit volumului "Ferdinand" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", vol.II, Ioan Scurtu, 2004).

 

 

 

 

Prima domnie a lui Mihai I (20 iul. 1927-8 iun. 1930), sub Regenţă, a stat sub semnul incertitudinilor, în condiţiile în care, în exterior, tatăl său, principele Carol se pregătea să revină în ţară, iar în interior se intensifica mişcarea carlistă pentru readucerea sa pe Tronul României. Principele Carol a revenit în ţară la 6 iunie 1930. O zi mai târziu, Regenţa, instituită la moartea regelui Ferdinand, şi-a dat demisia. În acest context, guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, potrivit volumelor "Istoria României în date" (2003) şi "Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României" (2011).

La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe principele Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea, "coborâtor direct şi legitim în ordine de primogenitură bărbătească a regelui Ferdinand". Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia".

 

 

 

A doua domnie a regelui Mihai I (6 sept.1940-31 dec.1947) a debutat în condiţii dramatice, într-o Românie sfâşiată teritorial şi într-o Europă aflată în plin război. Evenimentele din vara anului 1940 - notele ultimative ale URSS (26 şi 28 iunie, când au fost ocupate Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, respectiv 50.762 km pătraţi cu 3.776.000 de locuitori) şi Dictatul de la Viena (30 august, când Ungaria horthystă a ocupat 43.500 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori) - demonstraţiile puternice de protest de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În documentul semnat ca un apel către români, fostul suveran a omis deliberat termenul de "abdicare", lăsând loc unei eventuale reveniri. Încă din dimineaţa zilei de 5 septembrie, Carol al II-lea îl învestise pe generalul Ion Antonescu cu "depline puteri pentru conducerea statului român". În aceeaşi zi, a fost suspendată Constituţia şi au fost dizolvate Corpurile legiuitoare, potrivit volumelor "O istorie a românilor" (Ion Bulei, 2007) şi "Istoria României în date" (2003).

 

 

 

În dimineaţa zilei de 6 septembrie, principele Mihai (19 ani) a depus, în Sala Tronului, jurământul în faţa generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, şi a primului preşedintele al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dimitrie Gh. Lupu, într-o nouă formulă dictată de conducătorul statului: "Jur credinţă naţiunii române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa statului şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!", conform volumului "Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", vol.IV, Ioan Scurtu, 2004).

Primul decret semnat de regele Mihai I, în dimineaţa aceleiaşi zile, a fost acela de reînvestire a lui Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, "cu depline puteri pentru conducerea statului român". Regele rămânea cu următoarele prerogative: era capul oştirii, avea dreptul de a bate monedă, conferea decoraţiunile române, primea şi acredita ambasadorii şi miniştrii plenipotenţiari; îl numea pe primul-ministru, însărcinat cu depline puteri, avea dreptul de amnistie şi graţiere. În Articolul III din Decret se menţiona: "Toate celelalte puteri ale statului se exercită de preşedintele Consiliului de Miniştri", potrivit volumului "Istoria românilor - România Reîntregită (1918-1940)" (vol. VIII, 2003).

Deşi era suveranul României şi, formal, capul oştirii, generalul Ion Antonescu, care a instaurat un regim autoritar între 6 septembrie 1940-23 ianuarie 1941 şi 23 ianuarie 1941-23 august 1944, i-a lăsat regelui Mihai doar atribuţii formale. La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS. Însă, intrarea în război nu s-a făcut printr-o convenţie, care să stipuleze condiţiile colaborării cu Germania, şi nici printr-o consultare cu factorii politici din ţară, însuşi regele aflând de la radio acest fapt. În anii 1943-1944, regele Mihai şi principalii săi colaboratori şi sfătuitori s-au distanţat treptat de mareşalul Ion Antonescu, şi împreună cu lideri ai principalelor partide politice democratice şi cu unele cercuri militare, au întreprins demersuri politico-militare, în vederea ieşirii României din alianţa cu Axa şi alăturarea ei Naţiunilor Unite. În contextul deteriorării rapide a situaţiei de pe front (la 20 august 1944, a început ofensiva trupelor sovietice în zona Iaşi-Chişinău, soldată, încă de la început cu străpungerea poziţiilor defensive româno-germane) şi al refuzului mareşalului Ion Antonescu de a părăsi Axa şi de a încheia armistiţiul fără consimţământul lui Hitler, la 23 august, aflat în audienţă la regele Mihai I, acesta l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea lui. Printr-o proclamaţie adresată naţiunii, regele Mihai I a anunţat ieşirea din alianţa cu puterile Axei, încetarea războiului împotriva Naţiunilor Unite şi acceptarea armistiţiului oferit de SUA, URSS şi Marea Britanie. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, condus de generalul Constantin Sănătescu, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite.

 

 

 

În realitate însă, aliaţii nu oferiseră României "armistiţiul", ci ceruseră capitularea necondiţionată. În aceste condiţii, guvernul sovietic s-a considerat în continuare în stare de război cu România până la 12 septembrie, când a fost semnată la Moscova, Convenţia de armistiţiu, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, "Transilvania sau cea mai mare parte a ei" revenind României, consemnează volumul "Istoria României în date" (2003).

Începând din seara zilei de 23 august, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. În dimineaţa zilei de 24 august 1944, pe baza ordinului dat de Adolf Hitler, trupele germane din nordul Capitalei au lansat un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea Bucureştilor. Atacurile aeriene s-au succedat rapid, lovind mai ales centrul Capitalei. Lupte grele s-au dat la Şcoala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa şi Otopeni. La 28 august, Bucureştii erau eliberaţi prin forţe proprii. Prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan.

 

 

 

Criza politică declanşată de comunişti în 1945, în vederea preluării puterii, i-a oferit prilejul lui Andrei I. Vîşinski, prim-locţiitor al comisarului poporului pentru Afacerile Străine al URSS şi preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, de a veni la Bucureşti. Acesta i-a impus regelui Mihai I, în decursul întâlnirilor din 27, 28 februarie şi 1 martie 1945, demiterea premierului, generalul Nicolae Rădescu, şi formarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat (FND), condus de dr. Petru Groza. După dezbateri amănunţite, regele, care nu a fost sprijinit de SUA şi Marea Britanie, în contextul dezarmării trupelor române din Capitală din ordinul autorităţilor sovietice, a acceptat ca Petru Groza să formeze un nou guvern, cu condiţia reprezentării partidelor democratice, restabilirii administraţiei române asupra nord-estului Transilvaniei şi atenuării aplicării prevederilor Convenţiei de armistiţiu. Instaurat la 6 martie, guvernul dr. Petru Groza, sprijinit de URSS, a trecut la aplicarea unor măsuri având ca scop destrămarea structurilor politice, economice şi culturale existente, în vederea instituirii modelului sovietic, potrivit volumului "Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României" (2011).

 

 

 

La Conferinţa de la Potsdam (17 iul.-2 aug. 1945), reprezentanţii SUA, URSS şi ai Marii Britanii au vorbit despre necesitatea constituirii, în ţările foste satelite ale Germaniei, a unor guverne "democratice reprezentative şi recunoscute". În acest sens, regele Mihai I a cerut, după consultarea liderilor politici, demisia guvernului Groza la 20 august 1945, pentru a se forma un guvern reprezentativ, care să exprime voinţa cetăţenilor ţării. În urma refuzului primului-ministru, suveranul a încercat să împiedice activitatea guvernului prin nesemnarea actelor şi legilor emise de Consiliul de Miniştri ("greva regală", 23 aug.1945-7 ian. 1946), refuzând orice colaborare cu membrii guvernului. Tactica suveranului a fost contracarată de comunişti printr-o soluţie anticonstituţională de sancţionare a deciziilor şi actelor oficiale guvernamentale pe calea Jurnalelor Consiliului de Miniştri, care nu necesitau semnătura regelui. La 8 noiembrie 1945, demonstraţia organizaţiilor de tineret PNŢ şi PNL împotriva guvernului Groza şi de sprijin al suveranului, a fost sângeros reprimată de autorităţile comuniste.

 

 

 

În urma conferinţei de la Moscova (dec. 1945) a miniştrilor de externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii s-a hotărât includerea a câte unui reprezentant al PNŢ şi PNL. Însă prin această decizie era recunoscut, de fapt, regimul impus României de Moscova, prin A.I. Vîşinski, la 6 martie 1945. În aceste condiţii, alegerile din 19 noiembrie 1946, falsificate de coaliţia condusă de PCR, au deschis ultima fază în preluarea integrală a puterii şi instaurarea regimului comunist de tip sovietic. Obiectivul final urmărit de regele Mihai I, acela al demisiei guvernului Groza, nu a fost atins. Prin constituirea şi activitatea Adunării Deputaţilor, partidul comuniştilor a reuşit să-şi exercite controlul atât asupra puterii executive, cât şi asupra celei legislative, posibilităţile de acţiune ale suveranului devenind extrem de limitate, fiind lipsit, între altele, de prerogativa sa de a dizolva Parlamentul.

 

 

 

Cuvântarea Majestăţii Sale, Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) la festivitatea de numire a ambasadorului României în URSS, Iorgu Iordan, în calitatea de membru al Academiei Române. La festivitate au participat personalităţi politice şi culturale ale vremii. Realizat: 29 mai 1946.

În noiembrie 1947, în urma vizitelor la Londra, unde a participat la căsătoria verişoarei sale, principesa Elisabeta, şi apoi la Paris, unde, a avut convorbiri cu liderii occidentali, suveranul român s-a convins definitiv că România a fost lăsată în sfera de interese şi de dominaţie a URSS. Situaţia fusese hotărâtă, de fapt, încă de la Conferinţa celor Trei Mari de la Teheran (28 nov.-1 dec. 1943) şi confirmată, în octombrie 1944, prin acordul de procentaj Churchill-Stalin convenit la Moscova. În timpul absenţei sale din ţară, comuniştii reuşiseră să obţină noi poziţii în guvernul dr. Groza: Ana Pauker la Afaceri Străine (6 nov. 1947) şi Emil Bodnăraş la Apărare Naţională (23 dec. 1947).

 

 

 

Regele Mihai I s-a reîntors în ţară la 21 decembrie, iar câteva zile mai târziu, la 30 decembrie 1947, era silit, prin şantaj şi ameninţare, de către autorităţile comuniste, să abdice. Mihai I a părăsit România, împreună cu mama sa, Elena, la 4 ianuarie 1948.

Adunarea Deputaţilor, convocată în sesiune extraordinară, luând act de abdicarea regelui Mihai I, cât şi de Proclamaţia către Ţară a guvernului, a abrogat Constituţia din 1866, cu modificările din 29 martie 1923, din 1 septembrie 1944 şi următoarele, şi a proclamat România Republică Populară. Abdicarea silită a regelui Mihai I a marcat sfârşitul regalităţii în România, dar şi suprimarea totală a vieţii constituţionale, după o perioadă de dictaturi succesive, şi începutul dictaturii comuniste. 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:36

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
Șofranul, aurul roșu al gastronomiei și farmacopeei mondiale
27/03/2024 13:11

Sofranul, cunoscut stiintific sub numele de Crocus sativus, este o plantă perenă din familia Iridaceae, apreciată de milenii pentru florile sale de un violet intens si pentru stigmatele rosii strălucitoare, ...

Scuba diving și descoperirea ultimei frontiere pământene
27/03/2024 12:07

Scuba diving este o activitate fascinantă care deschide portile către o lume subacvatică ascunsă, plină de frumusete, mister si aventură. Această practică permite explorarea adancurilor oceanice, oferin ...

 Acupunctura, podul milenar între trecut și viitorul vindecării
26/03/2024 15:14

Acupunctura, o practică străveche care isi are originea in China, a devenit unul dintre pilonii medicinei traditionale chinezesti si a castigat recunoastere si popularitate pe plan global ca metodă alternati ...

Bumerangul, arcul civilizației între trecut și viitor
25/03/2024 14:38

 Bumerangul, adesea văzut ca un simplu obiect de divertisment, isi are rădăcinile adanc infipte in istoria si cultura umanitătii. De la vechii aborigeni australieni la entuziastii contemporani, bumeran ...

Sakura. Euforie efemeră în Țara Soarelui Răsare
24/03/2024 14:46

În fiecare primăvară, Japonia devine martora unei spectaculoase transformări naturale, care atrage atentia si incantă inimile oamenilor din intreaga lume: inflorirea ciresilor, cunoscută sub numele d ...

Psihologia energetică, o punte între minte și corp
24/03/2024 14:11

  Într-o lume care se miscă rapid, unde stresul si anxietatea par să fie la ordinea zilei, psihologia energetică apare ca un far de lumină, promitand o abordare mai holistică si integrativă as ...

Prizonier în propriul corp: ororile conștientizării anestezice
23/03/2024 18:24

Constientizarea sub anestezie reprezintă o experientă rară si infricosătoare prin care unele persoane devin partial sau complet constiente in timpul procedurilor chirurgicale, in ciuda faptului că au fost ...

Scânteia timpului. Istoria fascinantă a bijuteriilor
23/03/2024 15:09

În fiecare an, 13 martie marchează Ziua Bijuteriilor, prilejul perfect de a pune in valoare giuvaiere vechi sau de a cumpăra podoabe noi.  Bijuteriile sunt un accesoriu obligatoriu. Creatori ...

 Balanța între carieră și viață în lumea tehnologiei
23/03/2024 14:59

În era tot mai complicată a tehnologiei, echilibrul dintre viata personală si cea profesională a devenit o provocare majoră pentru multi oameni. Tehnologia, in ciuda beneficiilor sale indiscutabile de ...

 Între magie și realitate: misterul veșnic al vrăjitoriei apei
23/03/2024 14:45

Vrăjitoria apei, cunoscută si sub numele de „dowsing” sau „rabdomantie”, este o practică veche care presupune utilizarea unui instrument, de obicei o furcă din lemn sau două baghete ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei