Regele Mihai, 100 de ani de la naștere

R

Dimensiune font:

| 25-10-2021 13:15

Mihai I (1921-2017) a fost rege al României în două perioade diferite, între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, sub Regenţă, el fiind minor, şi între 6 septembrie 1940, când Carol al II-lea a renunţat la prerogativele regale, şi până la 30 decembrie 1947, când regele Mihai a fost obligat să abdice, de către comunişti.

În decembrie 1925, printr-o scrisoare adresată regelui Ferdinand (1914-1927), principele Carol, aflat la Londra, renunţa pentru a treia oară la obligaţiile ce-i reveneau în calitate de moştenitor la Tronul României, notează ''Istoria României în date'' (2003). Regele Ferdinand a convocat Consiliul de Coroană, la Sinaia, la 31 decembrie 1925, care a aprobat cu majoritate de voturi renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor şi proclamarea fiului său, Mihai, ca principe moştenitor al Tronului României. Parlamentul a ratificat cu 231 de voturi şi 3 contra, hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol la Tronului României, cunoscut şi sub denumirea de "Actul de la 4 ianuarie" şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor, "coborâtorul direct şi legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a regelui domnitor". Pe timpul minoratului lui Mihai, a fost instituită o Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol, potrivit volumului "Ferdinand" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", vol.II, Ioan Scurtu, 2004).

 

 

 

 

Prima domnie a lui Mihai I (20 iul. 1927-8 iun. 1930), sub Regenţă, a stat sub semnul incertitudinilor, în condiţiile în care, în exterior, tatăl său, principele Carol se pregătea să revină în ţară, iar în interior se intensifica mişcarea carlistă pentru readucerea sa pe Tronul României. Principele Carol a revenit în ţară la 6 iunie 1930. O zi mai târziu, Regenţa, instituită la moartea regelui Ferdinand, şi-a dat demisia. În acest context, guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, potrivit volumelor "Istoria României în date" (2003) şi "Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României" (2011).

La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe principele Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea, "coborâtor direct şi legitim în ordine de primogenitură bărbătească a regelui Ferdinand". Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia".

 

 

 

A doua domnie a regelui Mihai I (6 sept.1940-31 dec.1947) a debutat în condiţii dramatice, într-o Românie sfâşiată teritorial şi într-o Europă aflată în plin război. Evenimentele din vara anului 1940 - notele ultimative ale URSS (26 şi 28 iunie, când au fost ocupate Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, respectiv 50.762 km pătraţi cu 3.776.000 de locuitori) şi Dictatul de la Viena (30 august, când Ungaria horthystă a ocupat 43.500 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori) - demonstraţiile puternice de protest de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În documentul semnat ca un apel către români, fostul suveran a omis deliberat termenul de "abdicare", lăsând loc unei eventuale reveniri. Încă din dimineaţa zilei de 5 septembrie, Carol al II-lea îl învestise pe generalul Ion Antonescu cu "depline puteri pentru conducerea statului român". În aceeaşi zi, a fost suspendată Constituţia şi au fost dizolvate Corpurile legiuitoare, potrivit volumelor "O istorie a românilor" (Ion Bulei, 2007) şi "Istoria României în date" (2003).

 

 

 

În dimineaţa zilei de 6 septembrie, principele Mihai (19 ani) a depus, în Sala Tronului, jurământul în faţa generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, şi a primului preşedintele al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dimitrie Gh. Lupu, într-o nouă formulă dictată de conducătorul statului: "Jur credinţă naţiunii române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa statului şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!", conform volumului "Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", vol.IV, Ioan Scurtu, 2004).

Primul decret semnat de regele Mihai I, în dimineaţa aceleiaşi zile, a fost acela de reînvestire a lui Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, "cu depline puteri pentru conducerea statului român". Regele rămânea cu următoarele prerogative: era capul oştirii, avea dreptul de a bate monedă, conferea decoraţiunile române, primea şi acredita ambasadorii şi miniştrii plenipotenţiari; îl numea pe primul-ministru, însărcinat cu depline puteri, avea dreptul de amnistie şi graţiere. În Articolul III din Decret se menţiona: "Toate celelalte puteri ale statului se exercită de preşedintele Consiliului de Miniştri", potrivit volumului "Istoria românilor - România Reîntregită (1918-1940)" (vol. VIII, 2003).

Deşi era suveranul României şi, formal, capul oştirii, generalul Ion Antonescu, care a instaurat un regim autoritar între 6 septembrie 1940-23 ianuarie 1941 şi 23 ianuarie 1941-23 august 1944, i-a lăsat regelui Mihai doar atribuţii formale. La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS. Însă, intrarea în război nu s-a făcut printr-o convenţie, care să stipuleze condiţiile colaborării cu Germania, şi nici printr-o consultare cu factorii politici din ţară, însuşi regele aflând de la radio acest fapt. În anii 1943-1944, regele Mihai şi principalii săi colaboratori şi sfătuitori s-au distanţat treptat de mareşalul Ion Antonescu, şi împreună cu lideri ai principalelor partide politice democratice şi cu unele cercuri militare, au întreprins demersuri politico-militare, în vederea ieşirii României din alianţa cu Axa şi alăturarea ei Naţiunilor Unite. În contextul deteriorării rapide a situaţiei de pe front (la 20 august 1944, a început ofensiva trupelor sovietice în zona Iaşi-Chişinău, soldată, încă de la început cu străpungerea poziţiilor defensive româno-germane) şi al refuzului mareşalului Ion Antonescu de a părăsi Axa şi de a încheia armistiţiul fără consimţământul lui Hitler, la 23 august, aflat în audienţă la regele Mihai I, acesta l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea lui. Printr-o proclamaţie adresată naţiunii, regele Mihai I a anunţat ieşirea din alianţa cu puterile Axei, încetarea războiului împotriva Naţiunilor Unite şi acceptarea armistiţiului oferit de SUA, URSS şi Marea Britanie. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, condus de generalul Constantin Sănătescu, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite.

 

 

 

În realitate însă, aliaţii nu oferiseră României "armistiţiul", ci ceruseră capitularea necondiţionată. În aceste condiţii, guvernul sovietic s-a considerat în continuare în stare de război cu România până la 12 septembrie, când a fost semnată la Moscova, Convenţia de armistiţiu, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, "Transilvania sau cea mai mare parte a ei" revenind României, consemnează volumul "Istoria României în date" (2003).

Începând din seara zilei de 23 august, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. În dimineaţa zilei de 24 august 1944, pe baza ordinului dat de Adolf Hitler, trupele germane din nordul Capitalei au lansat un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea Bucureştilor. Atacurile aeriene s-au succedat rapid, lovind mai ales centrul Capitalei. Lupte grele s-au dat la Şcoala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa şi Otopeni. La 28 august, Bucureştii erau eliberaţi prin forţe proprii. Prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan.

 

 

 

Criza politică declanşată de comunişti în 1945, în vederea preluării puterii, i-a oferit prilejul lui Andrei I. Vîşinski, prim-locţiitor al comisarului poporului pentru Afacerile Străine al URSS şi preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, de a veni la Bucureşti. Acesta i-a impus regelui Mihai I, în decursul întâlnirilor din 27, 28 februarie şi 1 martie 1945, demiterea premierului, generalul Nicolae Rădescu, şi formarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat (FND), condus de dr. Petru Groza. După dezbateri amănunţite, regele, care nu a fost sprijinit de SUA şi Marea Britanie, în contextul dezarmării trupelor române din Capitală din ordinul autorităţilor sovietice, a acceptat ca Petru Groza să formeze un nou guvern, cu condiţia reprezentării partidelor democratice, restabilirii administraţiei române asupra nord-estului Transilvaniei şi atenuării aplicării prevederilor Convenţiei de armistiţiu. Instaurat la 6 martie, guvernul dr. Petru Groza, sprijinit de URSS, a trecut la aplicarea unor măsuri având ca scop destrămarea structurilor politice, economice şi culturale existente, în vederea instituirii modelului sovietic, potrivit volumului "Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României" (2011).

 

 

 

La Conferinţa de la Potsdam (17 iul.-2 aug. 1945), reprezentanţii SUA, URSS şi ai Marii Britanii au vorbit despre necesitatea constituirii, în ţările foste satelite ale Germaniei, a unor guverne "democratice reprezentative şi recunoscute". În acest sens, regele Mihai I a cerut, după consultarea liderilor politici, demisia guvernului Groza la 20 august 1945, pentru a se forma un guvern reprezentativ, care să exprime voinţa cetăţenilor ţării. În urma refuzului primului-ministru, suveranul a încercat să împiedice activitatea guvernului prin nesemnarea actelor şi legilor emise de Consiliul de Miniştri ("greva regală", 23 aug.1945-7 ian. 1946), refuzând orice colaborare cu membrii guvernului. Tactica suveranului a fost contracarată de comunişti printr-o soluţie anticonstituţională de sancţionare a deciziilor şi actelor oficiale guvernamentale pe calea Jurnalelor Consiliului de Miniştri, care nu necesitau semnătura regelui. La 8 noiembrie 1945, demonstraţia organizaţiilor de tineret PNŢ şi PNL împotriva guvernului Groza şi de sprijin al suveranului, a fost sângeros reprimată de autorităţile comuniste.

 

 

 

În urma conferinţei de la Moscova (dec. 1945) a miniştrilor de externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii s-a hotărât includerea a câte unui reprezentant al PNŢ şi PNL. Însă prin această decizie era recunoscut, de fapt, regimul impus României de Moscova, prin A.I. Vîşinski, la 6 martie 1945. În aceste condiţii, alegerile din 19 noiembrie 1946, falsificate de coaliţia condusă de PCR, au deschis ultima fază în preluarea integrală a puterii şi instaurarea regimului comunist de tip sovietic. Obiectivul final urmărit de regele Mihai I, acela al demisiei guvernului Groza, nu a fost atins. Prin constituirea şi activitatea Adunării Deputaţilor, partidul comuniştilor a reuşit să-şi exercite controlul atât asupra puterii executive, cât şi asupra celei legislative, posibilităţile de acţiune ale suveranului devenind extrem de limitate, fiind lipsit, între altele, de prerogativa sa de a dizolva Parlamentul.

 

 

 

Cuvântarea Majestăţii Sale, Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) la festivitatea de numire a ambasadorului României în URSS, Iorgu Iordan, în calitatea de membru al Academiei Române. La festivitate au participat personalităţi politice şi culturale ale vremii. Realizat: 29 mai 1946.

În noiembrie 1947, în urma vizitelor la Londra, unde a participat la căsătoria verişoarei sale, principesa Elisabeta, şi apoi la Paris, unde, a avut convorbiri cu liderii occidentali, suveranul român s-a convins definitiv că România a fost lăsată în sfera de interese şi de dominaţie a URSS. Situaţia fusese hotărâtă, de fapt, încă de la Conferinţa celor Trei Mari de la Teheran (28 nov.-1 dec. 1943) şi confirmată, în octombrie 1944, prin acordul de procentaj Churchill-Stalin convenit la Moscova. În timpul absenţei sale din ţară, comuniştii reuşiseră să obţină noi poziţii în guvernul dr. Groza: Ana Pauker la Afaceri Străine (6 nov. 1947) şi Emil Bodnăraş la Apărare Naţională (23 dec. 1947).

 

 

 

Regele Mihai I s-a reîntors în ţară la 21 decembrie, iar câteva zile mai târziu, la 30 decembrie 1947, era silit, prin şantaj şi ameninţare, de către autorităţile comuniste, să abdice. Mihai I a părăsit România, împreună cu mama sa, Elena, la 4 ianuarie 1948.

Adunarea Deputaţilor, convocată în sesiune extraordinară, luând act de abdicarea regelui Mihai I, cât şi de Proclamaţia către Ţară a guvernului, a abrogat Constituţia din 1866, cu modificările din 29 martie 1923, din 1 septembrie 1944 şi următoarele, şi a proclamat România Republică Populară. Abdicarea silită a regelui Mihai I a marcat sfârşitul regalităţii în România, dar şi suprimarea totală a vieţii constituţionale, după o perioadă de dictaturi succesive, şi începutul dictaturii comuniste. 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei MEGA EDILE IAȘI SRL – societate în faliment, dosar nr. 2517/99/2019 aflat pe rolul Tribunalului Iași–Faliment, în temeiul dispozițiilor Legii nr.85/2014, vinde prin licitație publică competitivă cu strigare următoarele active : Nr. crt. Denumire activ Buc Preț de pornire 90% (lei-fără TVA) 1. Mobilier 1 2.507 2. Bena cu descarcare centrala 1 1.877 3. Masina de curatat panouri 1 4.981 4. Masina de taiat 1 2.864 5. Masina de taiat caramida 1 2.951 6. Masina de fasonat 1 9.470 7. Aparat suduraMAX 403 1 10.434 8. Compresor de aer AB 300/808F 1 3.667 9. Masina de sudat carcase tip PILEMASTER IIIDF200/1500/12 si accesoriile aferente 1 554.088 10. Masina de confectionat etrieri tip TWINMASTER 12S, Model 031 si accesoriile aferente 1 355.857 11. Masina de fasonat 1 9.743 12. Compresor trifazat stationar AB300/808F 1 3.574 13. Masina de legat fier RB441T 1 8.228 14. Pistol sudura MIG,DC-00020 1 4.393 15. Radiocomanda macara 1 5.401 16. Bos furca macara auto 1 4.066 17. Uscator de aer prin refrigerare QNOM=900 L/M 1 3.001 18. Bena 1000 l descarcare centrala cu tub 1 3.646 Licitațiiile vor avea loc în zilele de 03,17.06.2022 respectiv 01 și 15.07.2022 ora 10.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, Str. Maior Popescu Eremia nr. 1, Birou nr. 1, Jud. Iaşi, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine :  cerere de participare la licitaţie;  dovada achitării taxei de participare de 595 lei;  dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector RO25PIRB2400776062003000 deschis pe numele debitoarei la First Bank;  actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare se va achita în contul lichidatorului judiciar RO33PIRB2400738563001000 deschis la First Bank. Cererile de participare se vor depune cu cel târziu cu 1 zi înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termen de 30 zile, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţiei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau tel:0744520508,0744994490; fax:0332814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei RESIDENT EST COM S.R.L. – societate în faliment, dosar nr. 5539/99/2020 aflat pe rolul Tribunalului Iași–Faliment, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, vinde prin licitație publică competitivă cu strigare următoarele bunuri: 1. Autoutilitară marca Ford, model Transit, fabricat în anul 2002, capacitate cilindrică 2.402 cmc, putere 66 kw, 90 CP, norma de poluare E3 - Preț de pornire 2.000 Euro reprezentând 100% din valoarea de piață/de lichidare stabilită prin raportul de evaluare. Licitațiile vor avea loc în zilele de 27.05.2022 respectiv 03, 10 și 17.06.2022 ora 10.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, Str. Maior Popescu Eremia nr. 1, Birou nr. 1, Jud. Iaşi, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine:  cerere de participare la licitaţie;  dovada achitării taxei de participare de 595 lei;  dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector RO54PIRB2400764684002000 deschis pe numele debitoarei la First Bank;  actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare se va achita în contul lichidatorului judiciar deschis la First Bank. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau la: tel:0744520508, 0744994490; fax:0332814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
1. Informatii generale privind concedentul, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Primaria Comunei Cotusca, Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani, telefon 0231/561.946, fax 0231/561.936, e-mail: primariacotusca@ yahoo.com, cod fiscal 3372157. 2. Informatii generale privind obiectul concesiunii, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat: a) teren in suprafata de 7.900 mp, din Parcela Cadastrala 677, lot 2, situat in comuna Cotusca, judetul Botosani, apartine domeniului public al Comunei Cotusca, conform caietului de sarcini; b) teren in suprafata de 680 mp, din Parcela Cadastrala 682, lot 2, situat in comuna Cotusca, judetul Botosani, apartine domeniului public al Comunei Cotusca, conform caietului de sarcini; c) teren in suprafata de 7.210 mp, din Parcela Cadastrala 682, lot 1, situat in comuna Cotusca, judetul Botosani, apartine domeniului public al Comunei Cotusca, conform caietului de sarcini; conform H.C.L. nr. 22/08.04.2022 si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: prin solicitarea scrisa, de la sediul Primariei Comunei Cotusca. 3.2. Denumirea si adresa serviciului/ compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Registratura Primariei Comunei Cotusca, Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul: 100 Lei, se achita numerar la Casieria institutiei sau in contul concedentului: RO60 TREZ 1195 006X XX00 0330, deschis la Trezoreria Saveni, cod fiscal al concedentului 3372157. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 20.05.2022, ora 15.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 30.05.2022, ora 10.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Primariei Comunei Cotusca, Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta: 1 exemplar original. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 30.05.2022, ora 12.00, la sediul Primariei Comunei Cotusca, Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Botosani, oras Botosani, Str. Maxim Gorki nr. 8, judetul Botosani, telefon 0231/511.739, fax 0231/531.832, e-mail: tr-botosani-reg@ just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 06.05.2022.
Povestea Muzeului „George Topârceanu
28/05/2022 10:24

Poetul George Toparceanu şi-a trăit ultimii ani din viaţă intr-o casă micuţă, situată pe strada Ralet din Iaşi. Cei care aleg să-i treacă pragul pot pătrunde in atmosfera unei lumi care păstrează ...

 Povestea Muzeului de Artă din Graz, cel mai vechi din Austria
26/05/2022 16:20

  În atmosfera liniştită a oraşului austriac Graz, incărcat de istorie, Muzeul de Artă (Kunsthaus), aduce cu o apariţie biomorfă din viitor, o entitate care parcă se strecoară printre clăd ...

Dacă sex nu e, nimic nu e
26/05/2022 09:39

  Acest text nu are nici pătrăţel, nici triunghi şi nici dreptunghi roşu şi poate fi citit şi de minori, fără acordul părinţilor. Nu conţine secrete şi nici lucruri neştiute, ci doar aparent ...

O vioară fabricată de Guarneri va fi scoasă la licitație cu 10 milioane de euro
26/05/2022 08:45

Un instrument muzical cu o vechime de aproape trei secole, supranumit "un Leonardo da Vinci al viorilor", ar putea fi vandut cu pană la 10 milioane de euro (10,6 milioane de dolari) in cadrul unei li ...

 Povestea animalelor folosite pe post de arme
26/05/2022 07:42

  De la maimute folosite pe post de bombă, la porci in flăcări si randunele incendiare, nimic nu i-a oprit pe generalii vremii cand a venit vorba de castigat un război. Istoria spune că soldatii mong ...

Lecții de curiozitate pentru părinți
25/05/2022 19:16

Voi stiti ce mai face copilul vostru? Sau, in general, ce fac copiii voştri? Cu cine sunt prieteni, unde petrec timpul liber, ce ganduri au, ce planuri nutresc, ce vise au? Aţi vorbit vreodată cu ei despre s ...

Maniere şi alte dichisuri de modă veche
24/05/2022 14:15

  „Pe vremea mea...”. Sună cunoscut, ştiu, şi moralizator! Toate parcă erau mai bune in vremurile care au trecut – şi oamenii, şi mărfurile, şi gandurile, şi faptele, şi compor ...

Teodor Burada - Muzicologul care a descoperit civilizația Cucuteni
22/05/2022 16:45

  Drept, Muzicologie, Etnografie, Folclor – sunt doar cateva domenii pe care Teodor Burada le-a studiat si cercetat cu temeinicie. A scris nenumărate studii bine documentate, abordand subiecte in p ...

Copilăria, un job cu două norme
22/05/2022 16:32

  O discuţie purtată zilele trecută pe tema dezvoltării personale mi-a arătat incă o dată cat de mult ne minţim noi pe noi, cei mari. Un specialist in ale creşterii şi implinirii imi spunea cat ...

FOTO/VIDEO - Povestea adolescentului care a învins autismul
18/05/2022 13:30

 David Stescu, un băiat de 16 ani care suferă de autism, isi spune povestea in primul episod din „Drumul către ceilalti”, documentar ce vrea să crească gradul de constientizare a acestei t ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei