Turist în „Oraşul celor 100 de biserici”

La începutul primăverii, studenţii de la Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi au lansat mai multe trasee tematice pentru a veni în sprijinul celor care vor să cunoască mai bine capitala Moldovei * una dintre aceste rute este cea destinată „Pelerinului” * în plin sezon estival, ziarul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă detaliat acest traseu

Sub sloganul „Inspirat de studenţi”, la începutul primăverii, Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi a lansat proiectul Interface-Is. Atunci, tinerii ieşeni au gândit 7 trasee tematice promovate prin hărţi interactive şi pliante. Practic, turiştii, în funcţie de preferinţe, pot alege unul dintre traseele tematice: unirii, al artelor, al comunismului, al pelerinului, cel evreiesc, cel romantic sau cel activ. „Noi am venit să acoperim o nevoie exprimată de agenţiile de turism din Iaşi: aceea de a crea nişte trasee turistice urbane care definesc oraşul“, spunea, în momentul lansării, lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie Iaşi.

În plin sezon estival, ziarul Evenimentul Regional al Moldovei detaliază „traseul pelerinului“ pentru a veni în ajutorul celor care doresc să viziteze câteva dintre lăcaşurile de cult aflate în zona centrală a oraşului. „Se spunea că, la Iaşi, din orice loc te-ai afla, se putea vedea turla unei biserici. Astăzi însă, blocurile rezidenţiale construite după anii 1970 obturează uneori privirea călătorului. Oraşul celor 100 de biserici reuneşte edificii ale cultului ortodox, catolic, armean, lipovenesc sau neoprotestant. Pelerinul va descoperi monumente religioase încărcate de istorie şi spiritualitate, morminte ale ctitorilor şi ale ierarhilor sau o iconografia bogată“, se arată în descrierea traseului, făcută de studenţii ieşeni. „Traseul pelerinului“ porneşte de la Biserica Banu şi se opreşte la Ansamblul Episcopal Catolic de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Vizitatorul laic va admira priveliştea din Turnul Goliei şi poveştile cu diaconul Creangă, armonia de arce ale coloanelor din marmură de la Biserica Bărboi, dantelăria din piatră de la Trei Ierarhi sau pictura familiei Regale de la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Baldachinul cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Catedrala Mitropolitană reprezintă epicentrul vieţii ortodoxe la Iaşi şi atrage anual sute de mii de pelerini din tot Estul Europei“, este descris, pe scurt, traseul dedicat pelerinilor.

Bulevardul Lăpuşneanu, punctul de plecare
Vizitatorii pot începe să cunoască obiectivele turistice de pe acest traseu pornind de pe o veche stradă a Iaşilor. În curtea Bisericii Banu, turiştii pot afla că lăcaşul de cult reprezintă „prima biserică executată din bârne de stejar şi unica în care s-a slujit în limba română“, dar şi că „în trecut, a fost cunoscută şi sub numele de Biserica calicilor sau a săracilor, pentru că aici se închina o mare parte din cei care trăiau din mila publică. Aceasta a fost construită în Mahalaua Calicilor, lângă marea râpă, zonă cunoscută astăzi sub numele de Râpa Galbenă“. Biserica Banu, a cărui nume vine de la primul ctitor, un mare ban - Savin Banu, a fost recent consolidată şi refăcută cu fonduri europene. Noua pictură a fost sfinţită la începutul lunii iulie 2017. O altă biserică ce este inclusă în acest traseu, „Sfântul Spiridon“ a fost construită între anii 1747 - 1752. Sub schele este în acest moment Turnul clopotniţei, care a fost construit în 1757 şi „care este remarcabil prin prezenţa mai multor etape de evoluţie şi stiluri. „Cel mai vechi este parterul bolţii de intrare din piatră nefasonată, la care s-au adăugat în 1765 două cişmele gemene. Acestea au formă şi ornamentaţie barocă de origine otomană, cu inscripţii în turcă, greacă şi română care atestă că domnitorul Grigore Ghica al III-lea, a adus apă în oraş prin olane de lut ars din zona Grădinii Botanice“, se arată în descrierea Turnului.

Următorul popas este la Mănăstirea Golia. Aici, ansamblul monastic este compus din Biserica cu hramul „Înălţarea Domnului”, turnul, zidul de incintă cu cele 4 turnuri circulare la colţuri, casa de apă, casa cu coloane în care a locuit temporar Ion Creangă şi stăreţia cu paraclisul „Brâul Maicii Domnului”. Inedit în acest loc este Turnul Goliei, înalt de 29 de metri. „Este singurul turn-clopotniţă din ţară cu terasă superioară, deschisă publicului. De-a lungul timpului a servit pentru accesul la zidurile de tragere, închisoare, sediu al arhivelor, iar astăzi sălile găzduiesc expoziţii de artă. Alături de turn se afla prima casă de apă din Iaşi, cu fântână turcească la exterior, construită în jurul anului 1805, în timpul domnitorului Alexandru Moruzi. Casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creangă, găzduieşte un mic muzeu etnografic dedicat scriitorului“, se arată în descrierea traseului.
În apropiere de zidurile Goliei se află Biserica Bărboi. Şi aici, turnul atrage. Are patru nivele, „este construit din piatră cioplită, cu bolta din cărămidă. Primul nivel reprezintă bolta de acces în incinta mănăstirii. Nivelurile doi şi trei adăpostesc clopotele, iar în al patrulea se găseşte ceasul“.

Biserica din fosta Mahala armenească
Pe traseu este inclusă şi Biserica Armeană, situată într-o zonă care în trecut era animată de comercianţi armeni şi greci. „Biserica Armeană Sfânta Născătoare Maria datează din 1803, după marele cutremur care a lovit Iaşul. O piatră funerară din curte atestă ridicarea primei biserici la 1395 chiar înainte de atestarea documentară a Iaşului, de la 1408, însă datarea este încă incertă“, se menţionează în dreptul acestui obiectiv turistic. În apropiere se află şi Biserica „Sfântul Sava“, de asemenea, refăcută recent cu bani europeni. Acest lăcaş de cult este unic în România, prin forma sa specifică arhitecturii bizantine anatoliene: „Primul lăcaş de cult a fost zidit din piatră în 1583 de călugări greci de la mănăstirea Sfântul Sava din Ierusalim, în timpul Voievodului Moldovei Petru Şchiopul. În anul 1625, din cauza degradării rapide a edificiului şi a incendiului provocat de invazia tătarilor, biserica mănăstirii a fost refăcută din temelie, al doilea ctitor fiind postelnicul Ioan Enache Caragea“. Un alt lăcaş de cult cu un stil unic în Iaşi este Biserica Barnovschi: „Se remarcă prin pridvorul deschis, în stil baroc, sprijinit pe şase coloane de piatră, construit în secolul al XVIII-lea“.
Cel mai vechi aşezământ religios din Iaşi este şi el pe traseul studenţilor de la geografie:
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc. „Construcţia ei s-a încheiat în 1492, făcând parte din lanţul de ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare şi a fost restaurată radical între 1884-1904, de arhitectul francez André Lecomte du Noüy“, arată descrierea lăcaşului. Urmează apoi Mănăstirea Trei Ierarhi, ridicată de voievodul Vasile Lupu, între 1637-1639. Unicitatea edificiului este dată de exteriorul sculptat ca o minunată dantelă în piatră.

Cele două catedrale, la final
Traseul pelerinului se încheie cu cele două catedrale de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Penultima oprire este la Ansamblul Episcopal Catolic, compus din Palatul Episcopal, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Catedrala „Sfânta Fecioara Maria, Regina”, Piaţa Catedralei şi un aliniament de clădiri cu faţada la Bulevardul Ştefan cel Mare, actualmente închiriate unor magazine. Ultima oprire din acest traseu este la Ansamblul Mitropolitan Iaşi. „Ansamblul este compus în partea centrală de Catedrala Mitropolitană (1887) la est către bulevard Biserica Sf. Gheorghe (1769), iar la sud Palatul Mitropolitan (1905). În urma lucrărilor finalizate în 1962 s-au construit sau remodelat o serie de clădiri anexe – în partea de sud-vest Cancelaria Mitropolitană, la nord-vest Biblioteca ecumenică Dumitru Stăniloae, iar la nord - Căminul monahal Sf. Gheorghe (aripa dreaptă) şi Casa Epivata (aripa stângă)“, se arată pe fila de prezentare a acestui obiectiv turistic. În urma restaurărilor recente, în 2016 s-a amenajat la subsol un Muzeu Mitropolitan sub Catedrala Mitropolitană, terasa de vest şi Fântâna lui Hodocin sau „fântâna gotică”, o veche cişmea din fier forjat realizată în 1851 de inginerul ceh Mihailik de Hodocin.
Timpul de parcurgere pentru acest traseu diferă, în funcţie de dorinţa turiştilor de a pătrunde în tainele lăcaşurilor de cult. Alina STAN
Mai multe, poţi afla pe iasi.travel