Uriaşii din Munţii Neamţului

* după mai bine de 350 de ani, zimbrii pot fi admiraţi liberi în pădurile Moldovei * în România, repopularea speciei a început în 1958, când au fost aduse două exemplare din Polonia * în pădurile Neamţului, primele exemplare au sosit în 1970 * zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat * aşadar, dacă încă nu v-aţi făcut planuri pentru weekend, vă puteţi orienta după sugestiile noastre * iar dacă este vorba despre judeţul Neamţ, prima opţiune ar fi Parcul Natural Vânători
 

Dacă încă nu v-aţi făcut planuri pentru weekend, vă puteţi orienta după sugestiile noastre. Iar dacă este vorba despre judeţul Neamţ, prima opţiune ar fi Parcul Natural Vânători.

Situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, parcul adună între graniţele sale comunele Agapia, Bălţăteşti, Brusturi, Crăcăoani, Vânători Neamţ, Răuceşti, Pipirig şi oraşul Târgu Neamţ. Zona este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale. Un alt rol foarte bine determinat este aducerea şi eliberarea zimbrilor în arealul lor natural.

Roco, Rosina

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă” este cea mai mare atracţie a Parcului Natural Vânători. Înfiinţată în anul 1968, în nordul judeţului Neamţ, în apropierea drumului naţional DN 15 şi a Mănăstirii Neamţului, a început să fie populată din 1970 când au fost aduse din Polonia, primele trei exemplare de zimbri: Rarău, Roxana şi Raluca.

În 1974 s-au născut un mascul şi o femelă, care au fost botezaţi Roco şi Rosina. Potrivit normelor internaţionale, fiecare zimbru trebuie să poarte indicativul ţării, care este regăsit ca prefix în alcătuirea numelui. Roco, Rosina...

În momentul de faţă, rezervaţia, care se întinde pe o suprafaţă de 11.500 de hectare, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Neamţ, fiind totodată una dintre cele mai mari şi mai reprezentative din Europa. Acum, în rezervaţie, pe lângă zimbri, vizitatorii pot admira cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuc, iepuri, urs, lup şi multe specii de păsări.

Zimbrii se întorc în pădurile Neamţului

Odată cu înfiinţarea Parcului Natural Vânători s-a trecut la etapa unui management adecvat a populaţiilor de zimbri pentru reintroducerea în libertate. La Grădina Zoologică de la Vânători Neamţ, zimbrii au fost aduşi prima dată în anul 1969. Proiectul de reintroducere a acestui animal, derulat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, a fost statuat ca unul din obiectivele planului de management al Parcului în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii” (1999-2006), dar primii paşi pentru reintroducerea zimbrului s-au făcut începând cu anul 2003. „Prin acest program se urmăreşte reintroducerea în fauna ţării noastre a unei specii dispărute de 200 de ani, un specimen de talie mare care este simbolul nostru naţional”, a spus Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători Neamţ. În anul 2006, a fost inaugurat “Centrul de Management a Zimbrului” complet funcţional cu ţarcuri de aclimatizare şi preeliberare, laborator veterinar, echipament de monitorizare prin sistemul de radiotelemetrie.

Anul trecut, pe 22 martie 2012, au fost eliberaţi primii zimbri. Pentru ei a fost aleasă o zonă izolată din comuna Crăcăoani. Ţarcurile s-au deschis pentru cinci exemplare, trei masculi şi două femele, care s-au adaptat foarte bine în sălbăticie. Între timp, au apărut şi doi pui. „Fiecare din cele cinci exemplare de zimbri are montat, în jurul gâtului, câte un radio-colar pentru a fi monitorizat. Se descurcă foarte bine, iar în perioada de iarnă le venim în ajutor cu hrană. Acum sunt uşor de monitorizat pentru că sunt la locurile amenajate pentru hrană. Doar un mascul a rămas oarecum izolat pe o vale aflată la câţiva kilometri de ţarc, dar şi lui îi furnizăm hrană suplimentară”, a explicat Sebastian Cătănoiu.

Atracţii turistice

Coordonatorii parcului vor să crească numărul zimbrilor şi au promisiuni pentru patru exemplare, pe care le vor aduce din Suedia. În parc sunt şi cinci exemplare aflate în captivitate, care pot fi vizitate la Grădina Zoologică din comuna Vânători. Alţi 20 de zimbri sunt în ţarcul de aclimatizare. Pentru Neamţ, animalele pot fi mereu o atracţie turistică şi chiar există programe ecoturistice în care se pune accent şi pe vizitele în arealul zimbrilor.

Durata de viaţă a zimbrului este de 30 de ani în captivitate, iar în sălbăticie, mai redusă. Anii de creştere şi de reproducţie sunt cuprinşi între patru şi 20 de ani la femele, şi numai între 6 şi 12 de ani la masculi.

În rezervaţie se mai găsesc şi câteva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu frumoase exemplare de crap, caras, şalău, ştiucă sau biban, cel mai atractiv fiind „Lacul Zimbrărie”. Aflat la intrarea în rezervaţie, pe partea stângă, oferă un peisaj într-adevăr unic. Flora din rezervaţie face din acest loc, împreună cu fauna şi peisajul mirific, un colţ de rai, în care poţi găsi liniştea şi toate binefacerile pe care numai natura le poate oferi celor sătui de zgomotul şi ritmul nebun al oraşelor.

Privelişti din înalt

Turiştii care vizitează Parcul Natural Vânători au ocazia să se bucure de o nouă atracţie turistică unică în România. În parc s-a construit o punte suspendată cu o înălţime de 15 metri şi o lungime de 250 de metri. Puntea începe în parcarea din faţa sediului Parcului Natural Vânători şi continuă până în spatele acestuia, într-un arc de semicerc. Vizitatorii vor putea urca pe punte în condiţii de maximă siguranţă, iar de sus pot admira o privelişte rarisimă. „Puntea este asemănătoare cu podul de la intrarea în Cetatea Neamţului, care avea un rol de apărare. Se doreşte ca şi puntea din parc să devină emblema parcului şi să aibă tot un rol de apărare de această dată al biodiversităţii. Totodată, s-a realizat pentru grupurile de vizitatori şi o platformă mai largă situată la trei metri de la sol, în zona frecventată de zimbri, astfel încât aceştia să poată admira şi fotografia de aproape zimbri, fără nici un risc. Puntea a fost realizată anul trecut, mai trebuie făcut tratamentul hidro al lemnului şi montate panourile explicative”, a spus directorul Parcului Natural Vânători Neamţ, Sebastian Cătănoiu.

Paşi spre libertate

Zilele trecute, încă 5 zimbri au păşit în afara ţarcurilor, în zona Chitele din comuna Crăcăoani. Ei s-au alăturat turmei eliberate în aceeaşi zonă în urmă cu un an. „Ne dorim ca efectivul de zimbri să crească de la un an la altul. Trebuie să ajungem la măcar 20-25 de exemplare. Vom continua să-i eliberăm din ţarcuri şi să-i urmărim prin acel sistem cu radiocolare, astfel încât să stabilim zonele cele mai potrivite pentru ei în vederea declarării lor ca arii speciale de conservare”, a conchis directorul Parcului Natural Vânători.

Pe cale de dispariţie

În Europa de Vest, zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, mai puţin în Ardennes. unde au rezistat până în secolul al XIV-lea.

Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni şi a ţarilor ruşi. Regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor în anii 1500. Ultimul zimbru în sălbăticie a fost ucis în Polonia în 1919, iar din lume în 1927, în Caucaz.

În 1927 mai puţin de 50 de zimbri mai rămăseseră în lume, toţi în grădini zoologice, ultimii zimbri în sălbăticie fiind ucişi de braconieri după Primul Război Mondial.

Zimbrii au fost reintroduşi cu succes în sălbăticie începând cu 1951. Se găsesc în zone protejate din păduri din Polonia, Belarus şi Republica Moldova, turme existând ţi în Lituania, Ucraina, Rusia şi Kîrgîzstan, iar grădini zoologice din 30 de ţări au exemplare din acest animal.

În 2000, specia număra 3.600 de exemplare cu un grad mare de consangvinitate, toate fiind descendente din doar 12 indivizi. Din acest motiv zimbrii actuali au o diversitate genetică limitată, fiind foarte vulnerabili la boli.

În România, zimbrii au revenit în anul 1958, când au fost aduse două exemplare din Polonia, în Rezervaţia Haţeg. Ideea zimbrilor în libertate, pe teritoriul României, s-a născut abia în 1999, printr-un program susţinut de Banca Mondială şi Uniunea Europeană.

Ingrid Ciofoaia, Alina Ferenţ

 

Zimbrul a fost descris prima dată în literatura ştiinţifică de către Carl Linné, în 1758. A fost clasificat în 1996 ca specie aflată în pericol de dispariţie.

 

 

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un exemplar are o lungime de aproape 3 metri şi cântăreşte de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puţin masiv decât ruda sa apropiată bizonul american.

 

 

În România, zimbrii pot fi admiraţi în Rezervaţia Dragoş-Vodă de la Vânători Neamţ, în Rezervaţia Neagră de la Bucşani, Dâmboviţa (cea mai mare rezervaţie din România ca număr de exemplare, în Valea Zimbrilor din Vama Buzăului (Braşov), la Haţeg - Slivuţ, la Grădina Zoologică din Târgovişte şi, un singur exemplar, la Grădina Zoologică din Bucureşti.