„Riscul de infarct creşte cu 5-10% timp de trei zile după trecerea la ora de vară”
Dimensiune font:
Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurinţă la modificarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgenţă, consideră că particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează modul cum se realizează această adaptare, iar unii dintre noi pot prezenta „o simptomatologie polimorfă, mergând până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni”. „Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socio-economice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Duminică vom dormi mai puţin cu o oră şi chiar de luni se vor simţi efectele schimbării orei dintre care unele pot fi chiar periculoase. Astfel, creşte riscul de infarct cu 5-10% timp de trei zile după trecerea la ora de vară, în special persoanele tinere, active profesional; creşte riscul suicidar - timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale”, precizează dr. Tudor Ciuhodaru.
Acesta mai spune că scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duce la un stres la care organismul reacţionează prin creşterea activităţii sistemului nervos simpatic şi al nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociaza expunerii prelungite la lumină şi modificări în secreţia melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări cardiovasculare (manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac), neuropsihice (modificări ale calităţii somnului - insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară. „Reamintim că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de un medic pentru a nu fi omis un alt diagnostic. Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologiei neplăcute, recomandăm planificarea corespunzătoare a activităţilor şi evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber cu efectuarea unor activităţi fizice (chiar sub forma unor simple plimbări) precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete”, mai spune conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru. Nicoleta ZANCU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau