„Trei din zece români suferă de boala venoasă cronică”

 

 

Iaşul a găzduit de curând o manifestare medicală foarte importantă – cea de-a VIII-a ediţie a Primăverii Dermatologice Ieşene, manifestare organizată în tandem cu prima ediţie a Conferinţei „Laser Europe 2019”. În Capitala Moldovei au sosit 126 de lectori naţionali şi internaţionali, ale căror lucrări au fost audiate de 1.116 participanţi, mulţi dintre ei regăsindu-se şi în sălile unde s-au derulat cinci work-shopuri cu teme foarte importante. Lectorii invitaţi au abordat, timp de trei zile, subiecte legate de dermatologie ca o disciplină aflată la interfaţa cu alte specialităţi, la pupitru aflându-se şi specialişti în flebologie, în boala venoasă cronică, în oftalmologie, psihologi, medici specializaţi în chirurgia venoasă ori în recuperare medicală. Am discutat cu prof. univ. dr. Daciana Brănişteanu, fondatorul PDI şi co-preşedinte al manifestării în acest an, alături de prof. univ. dr. Simona Roxana Georgescu, de la Universitatea „Carol Davila” Bucureşti, despre importanţa unei manifestări cu focus pe interdisciplinaritate şi beneficiile pe care le poate aduse bolnavului.

- Pentru prima dată, la Iaşi au sosit şi specialişti în laser-terapie. Cum s-a ajuns la acest parteneriat?

- Este urmarea vizibilităţii şi recunoaşterii calităţii ştiinţifice a manifestării Primăvara Dermatologică Ieşeană, care de mulţi ani a depăşit graniţele ţării. La toate ediţiile am avut-o ca invitat şi pe dr Dana Jianu, preşedintele Societăţii Europene pentru Chirurgie cu Laser, şi prin intermediul ei am făcut acest parteneriat care a adus nume sonore ale laseriştilor din lume, la Iaşi fiind prezenţi 20 de lectori.

- Cum ajută laserul în tratamentul afecţiunilor dermatologice?

- Există multe proceduri unde se aplică de mulţi ani, inclusiv la Iaşi. Este vorba despre aplicaţii care se utilizează în dermatologie, în flebologie, în ulcerul de gambă, în oftalmologie, în chirurgia plastică. Laserele nu mai sunt navete spaţiale în medicina românească şi ieşeană, ci instrumente ale muncii noastre de zi cu zi. Este adevărat, extrem de performante, şi suntem mândri că am putut atrage la Iaşi o astfel de conferinţă.

- Pentru publicul larg, cine are acces la astfel de intervenţii?

- Spre exemplu, pentru partea de dermatologie utilizarea laserului se face de la afecţiuni simple, cum ar fi acneea, până la afecţiuni severe, cum ar fi maladiile cu etiologie mai puţin cunoscută sau necunoscută – gen psoriazis, herpetice ca element comun, dar în lichenul genital, ca afecţiune mai puţin cunoscută. Laserul are multiple indicaţii, iar medicul dermatolog îl poate utiliza ca tratament medical. Avem şi lasere performante, chirurgicale, care tratează tumori, îndepărtează tatuaje sau lasere care rezolvă probleme vasculare ale pielii, cum ar fi cuperoza sau roşeaţa pielii, cu care se pot îndepărta hemangioamele, tumorilor benigne vasculare. Se pot aplica inclusiv în rezolvarea unor leziuni deformante localizate la nivelul feţei, care dau şansa unei vieţi cu o calitate mult mai bună pentru aceşti pacienţi. Tot laserele sunt utilizate în ştergerea cicatricelor, a petelor, a ridurilor. Au multiple utilizări atât în ceea ce priveşte partea medicală a dermatologiei, cât şi cea estetică.

- Aduceţi deseori în discuţie bolile venoase, în tratamentul cărora intervin şi medicii dermatologi.

- Este şi firesc să fie aşa pentru că de boala venoasă cronică suferă 3 dintre 10 persoane care circulă pe stradă. Afecţiunea poate apărea de la vârsta de 18 ani, însă malformaţiile venoase pot exista şi mai devreme. Am vorbit mereu de interdisciplinaritate ca lucrul în echipă dermatolog-chirurg vascular-internist-cardialog. Boala venoasă este subdiagnosticată, necunoscută de mulţi pacienţi, cu o stare de cvasi-normalitate. Mulţi se gândesc că este normal să îşi simtă picioarele obosite sau umflate după o zi de muncă, însă nu este chiar aşa. Am lucrat peste 10 ani de zile în echipe multidisciplinare pentru a informa populaţia şi, mai ales, pentru a implementa informaţii corecte medicale. Este o realitate că 3 din 10 oameni prezintă o astfel de patologie şi foarte puţini dintre ei se adresează medicului pentru tratamentul bolii venoase cronice, undeva sub 10 la sută. Cei mai mulţi pacienţi sunt descoperiţi de către medici printr-un diagnostic proactiv, adică printr-un dialog cu pacientul care devine conştient de simptome şi automat se pune şi diagnosticul. Elementul cel mai important este introducerea terapiei cât mai rapid pentru că este o boală progresivă şi invalidantă. În cazurile grave poate ţintui pacientul la pat şi îl transformă dintr-o persoană activă într-a cu un handicap de multe ori major, inclusiv se poate ajunge la pensionare pe caz de boală. Acest lucru implică şi costuri mari pentru sistemul de sănătate. Diagnosticul precoce şi introducerea unui tratament care nu este foarte scump alături de schimbarea stilului de viaţă, combaterea factorilor favorizanţi, cum ar fi statul mult în picioare, excesul ponderal, absenţa sportului, şi contenţia elastică, foarte puţin cunoscută în România. Este vorba despre ciorapii elastici care pot contribui la vindecarea progresivă acestei boli şi regresie dintre-un stadiu mai avansat.

- Sunt şi tineri care suferă de această afecţiune

- Evident şi, din păcate, ei nu vin aproape niciodată singuri la medic. Depistăm afecţiunea atunci când ni se adresează cu alte probleme şi atunci pot avea şansa de a fi diagnosticaţi doar din stadiul de simptome.

„Banala acnee s-a transformat într-o reală problemă de sănătate”

- Revenind la dermatologie, care sunt cele mai multe afecţiuni pentru care vi se solicită sprijinul?

- Noi, medicii, avem o altă viziune asupra acestor lucruri, adică suntem preocupaţi de întreaga panoplie a bolilor dermatologice, dar ne axăm în special pe acele boli care invalidează grav pacientul, cum ar fi cancerele cutanate sau formele severe de boli autoimune -- lupusul eritematos, colagenozele în general. Mai sunt şi patologiile pediatrice, cum ar fi dermatita atopică şi care afectează mulţi copii, până la 20 la sută în ultimii ani, ca urmare a modificării condiţiilor de viaţă, a alimentaţiei necorespunzătoate, chiar şi aerului, care nu mai are calitatea cunoscută, stresului.

- Deja stresul îi îmbolnăveşte pe copii?

- Da, copiii de vârstă preşcolară, şcolară şi nu mai vorbesc de tinerii din colegii au un nivel ridicat de stres, ceea ce duce la o dezvoltare şi o agravare a afecţiunilor determinate de această stare. Banala acnee, considerată de foarte mulţi ca fiind apanajul adolescenţei şi care trecea spontan fără nicio intervenţie terapeutică s-a transformat într-o reală problemă de sănătate. Apar forme din ce în ce mai severe, care lasă cicatrice şi complexează tânărul aflat în plină expansiune de dezvoltare a personalităţii sale. Aflat în punctul în care trebuie să îşi aleagă un drum în viaţă, o carieră, se vede stigmatizat social şi îşi poate abandona visele, poate renunţa la cariera râvnită din pricina acestei afecţiuni. Acneea este o boală pentru care tinerii trebuie să se prezinte la medic încă de la primele semne pentru un rezultat foarte bun în vindecare. Suntem preocupaţi de afecţiuni mari consumatoare de resurse din sistemul public de sănătate asupra afecţiunilor care degradează calitatea vieţii pacienţilor şi vorbesc despre psoriazis în cazul căruia există noi opţiuni terapeutice ca urmare a eforturilor comasate ale dermatologilor şi Societăţii Române de Dermatologie. Aşa am reuşit, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Sănătate, să punem la punct un program naţional de tratamente gratuite pentru cei afectaţi, terapii de peste 1.000 de euro pe lună, bineînţeles cu îndeplinirea unor condiţii legate de gradul de a bolii, de respectarea unui protocol terapeutic. Am discutat despre acest lucru şi la PDI 2019.

„Profilul pacientului s-a schimbat, este din ce în ce mai informat”

- Cât de importantă este o astfel de manifestare?

- PDI este o şcoală în care învăţăm cu toţii. Specialiştii au adus informaţii de ultimă oră din domeniilor lor de activitate, foarte bine primite de către participanţi. Toate aceste discuţii au în centru pacientul, pentru beneficiul căruia colaborăm cu toţii. S-a discutat mult despre vitiligo, subiect adus în atenţie de către prof. univ. dr. Torello Lotti, preşedintele Societăţii Mondiale de Dermatologie, despre incidenţa aceste boli, care este o afecţiune sistemică. Sunt tratamente foarte bune care se pot aplica astfel încât bolnavul să aibă o viaţă normală. Vitiligo este o afecţiune greu de controlat inclusiv din punct terapeutic, dar există soluţii foarte bune. Nu vindecă, dar o ţin sub control şi deja suntem cu un pas mai aproape de un rezultat foarte bun. Şi patologiei alergice i s-a oferit o atenţie sporită, plecând de la dermatita atopică, reacţiile alergice la diverse terapii, posibilitatea de desensibilizare a acestora tocmai în ideea de a putea aplica un tratament cât mai corect. Melanomul malign a suscitat interes, chirurgia dermatologică, dar şi comunicarea cu pacienţii. Profilul pacientului s-a schimbat, este din ce în ce mai informat, poate mai anxios, cu tendinţa de a încerca să controleze situaţia şi dincolo de sfatul medical, de aceea şi profilul psihologic este important, aspect adus în atenţi de către psihologi. Ei au încercat să explice tot ce simte un pacient în faţa unei boli cu atât mai mult cu cât poate fi ameninţătoare de viaţă, care care poate conduce la o calitate alterată a vieţii. La PDI sunt dialoguri echilibrate atât din perspectiva pacientului, cât şi a medicului, studentului rezidentului sau chiar a seniorului. Totul este abordat dintr-o perspectivă ştiinţifică, pur medicală. Am promovat, încă de la prima ediţie, medicina bazată pe dovezi ştiinţifice. Ca la fiecare ediţie, la PDI este vorba despre dialogul dintre generaţii şi nu unidirecţional de la maeştri către discipoli, ci din ambele părţi în care mai tineri ne împărtăşesc nevoile, pun întrebări sau chiar prezintă din experienţa lor profesională. Este un dialog între specialităţi în care ne dorim să completăm cât mai eficient acest puzzle reprezentat de pacient în slujba căruia suntem.

A consemnat Maura ANGHEL