Avortul în România anului 2019. Lista spitalelor care refuză să facă întreruperi de sarcină

Avort, studiu. Reprezentanți de la Centrul FILIA în parteneriat cu Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice au dat publicității raportul "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România" și susțin că rezultatele sunt îngrijorătoare.

Dintre acestea sunt enumerate câteva scurte concluzii la care au ajuns în urma discuțiilor telefonice cu personalul medical din 158 de spitale publice:

Avort, studiu. Reprezentanți de la Centrul FILIA în parteneriat cu Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice au dat publicității raportul "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România" și susțin că rezultatele sunt îngrijorătoare.

Dintre acestea sunt enumerate câteva scurte concluzii la care au ajuns în urma discuțiilor telefonice cu personalul medical din 158 de spitale publice:

"Se fac întreruperi de sarcină oricând în 40 de spitale din 24 de județe, niciunul din București (25,3% din spitalele care au răspuns).

Nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase în 36 de spitale din 19 județe (22,7% din spitalele care au răspuns).

Nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere în 51 de spitale din 29 de județe (32,2% din spitalele care au răspuns).

Nu am putut primi mai multe informații prin telefon în 31 de spitale (19,6% din spitalele care au răspuns)".

Avort, studiu: metoda de studiu

Cercetarea a fost făcută în aprilie 2019, înaintea sărbătorilor de Paște (1 - 23 aprilie), telefonic, în toate județele dn țară, fiind contactate și spitale mari, și unități medicale mici.

"Apelurile au fost efectuate în toate județele României și în municipiul București. În total, echipa de cercetare a contactat spitale publice din 165 de orașe plus municipiul București, spre deosebire de cercetarea din 2011 (ECPI, 2011) când au fost contactate unități medicale din 67 de unități sanitare,, și cea din 2013 (ECPI,2013) când au fost contactate unități medicale din 85 de unități sanitare", precizează autorii raportului.

Întrebările adresate au fost:

"Se poate face o întrerupere de sarcină în această săptămâna la dumneavoastră? Dacă răspunsul era DA, atunci se întreabă: Dar săptămâna viitoare se fac? De ce este nevoie pentru a face întreruperea de sarcină? Dacă răspunsul este NU, atunci se întreabă: De ce nu se fac? Cum se procedează? Când reveniți să faceți întreruperi?".

Avort, studiu: primele rânduri din raport

Autorii raportului susțin că au observat "o creștere a numărului de medici din spitalele de stat care refuză să efectueze întreruperi de sarcină la cerere". Motivele vin fie dinspre partea financiar-birocratică și sunt evocate argumente precum: lipsa unui spațiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor de malpraxis, lipsa acordării sprijinului financiar (neplata acestui serviciu direct către medici/nedecontarea lui de către CNAS).

"Alte motive invocate: avortul nu ar trebui practicat în aceste timpuri, mai avansate în termeni de mentalități: obiecția în cauză e clar o impunere a convingerilor personale ale medicului în fața pacientelor acuzate indirect că ar trăi într-un alt secol, cu o mentalitate/practici ce nu mai sunt azi acceptabile.

De asemenea, a fost invocat ca motiv al refuzului faptul că femeile azi au acces la servicii de planning și educație sexuală. Neexistând consecințe pentru cadrele medicale specializate care refuză să practice întreruperi de sarcină la cerere sau alternative pentru paciente, această practică este perpetuată și a fost perpetuată de-a lungul anilor până în punctul în care în prezent există județe la nivelul țării în care niciun spital de stat nu oferă servicii de întreruperi de sarcină la cerere", se arată în primele rânduri din raport.

Autorii raportului consideră că refuzul medicilor de a face avorturi se revarsă îndeosebi asupra femeilor din zone vulnerabile, din sate, care nu au bani să meargă la privat, și nici acces la un sistem eficient care să le asigure partea de contracepție.

"Prin urmare, tocmai celor mai vulnerabile dintre femeile din România le sunt încălcate drepturile sexuale și reproductive, libertatea de a decide asupra propriului corp și de a decide când și câți copii doresc să facă", mai precizează raportul.

Avort, studiu: rezultatul – creșterea numărului de întreruperi de sarcină

Realizatorii raportului susțin că atunci când e îngrădit accesul la avort, numărul de întreruperi de sarcină provocate crește, punând în pericol viața femeilor. Aceștia exemplifică cu cifre la nivel global: 25,1 milioane de femei au recurs la avorturi auto-provocate în fiecare an în intervalul 2010-2014.

Ei mai subliniază că România este și "prima țară la nivel european în ceea ce privește numărul de mame adolescente, îngrădirea accesului la întreruperile de sarcină afectează minorele cu consecințe grave asupra acestora - doar în 2017 au fost înregistrate 5.267 de întreruperi de sarcină în rândul tinerelor între 15 și 19 ani și 289 de întreruperi de sarcină în rândul fetelor cu vârsta mai mică de 15 ani".

Avort, studiu: ce se cere în spitale când se fac avorturi

Pentru întrerupere de sarcină e nevoie doar de dovada sarcinii, nu de trimitere de la medicul de familie. Autorii raportului au aflat că există unități medicale în țară unde necesară "atât trimiterea din partea medicului de familie, cât și plata taxei, cu toate că este vorba despre situația unui avort la cerere".

Taxa care se cere variază între 100 și 650 de lei, în funcție de spital și de nevoia de anestezie. Maximum, 650 de lei, a fost cerut la Spitalul Județean de Urgență Alba.

Unii medici au mai solicitat cardul de sănătate (deși procedura nu e decontată) și un act de identitate.

"Pe lângă acestea, Spitalul Municipal Dorohoi ne-a comunicat că este necesar de adus un set de mănuși pentru personalul medical, iar Spitalul Orășenesc Regele Carol I Costești și alte două spitale că este necesar de adus un pachet de vată.

Un caz aparte este al medicilor din unitățile medicale de stat care profesează și în mediul privat și care nu acceptă să facă întreruperi de sarcină în spital, trimițând pacientele la propriul cabinet privat, cum este, de exemplu, în cazul județului Călărași".

Avort, studiu: cum le-au răspuns medicii și asistentele la telefon

Realizatorii raportului au menționat și că în discuția telefonică cu ei s-a folosit un limbaj "inadecvat". Aceștia au exemplificat:

"O sarcină nedorită și implicit decizia de a recurge la o întrerupere de sarcină nu este un drum ușor de parcurs, iar presiunea din partea personalului medical este de condamnat, așa cum sunt și încercările medicilor de a înlocui sprijinul de natură psihologică din timpul acestui proces cu încercările de a convinge pacienta că ar trebui să renunțe la întreruperea de sarcină.

Una dintre situațiile cu care ne-am confruntat în timpul apelurilor telefonice: în joia mare sunați pentru întrerupere de sarcină; deci nu știu....cred că v-ați născut în altă eră și n-ați sunat bine. În joia mare m-aș și teme să scot pe gură asemenea cuvinte. La maternitate, dar nu cred că vă face nimeni acuma, nimeni. (Spitalul Municipal Sighetu Marmației)".

Avort studiu: amintirea femeilor care au murit în comunism

Potrivit documentului citat, nu există educație sexuală în școli, cu toate că 76% dintre români susțin că ar trebui să fie predată, dar și în perioada comunistă peste 10.000 de femei au murit ca urmare a interzicerii avortului.

Decretul 770 a interzis avorturile din 1966 avorturile în România.

Avort, studiu: ce recomandări s-au făcut și cui

Autorii studiului au transmis o adresă Ministerului Sănătății înainte de publicarea raportului în ideea ca să afle care sunt măsurile pe care ministerul le va lua ca să asigure accesul femeilor la întreruperile de sarcină la cerere.

Realizatorii raportului au întocmit punctual câteva recomandări către mai multe instituții din domeniul sănătății.

Celor din Ministerul Sănătății le-au transmis și - "Să stabilească un protocol pentru managerii de spitale care să includă pașii necesari pentru asigurarea accesului neîngrădit la întrerupere de sarcină la cerere pe tot parcursul anului, în toate județele țării. Să propună modificarea cadrului legislativ prin care se reglementează avortul, în care să fie stipulate în mod clar sancțiuni pentru personalul medical care refuză să efectueze întreruperi de sarcină în scop terapeutic și să stipuleze în mod clar procedurile aferente".

Autorităților Administrației Publice Centrale sau Locale care au în subordine spitale publice - "Să monitorizeze condițiile în care este asigurat accesul la întreruperi de sarcină la cerere pe toată perioada anului și să monitorizeze și dacă este asigurat personalul medical necesar în funcție de numărul populației pentru fiecare regiune, luând în considerare și statisticile existente (numărul de întreruperi de sarcină anual, numărul de întreruperi de sarcină în cazul minorelor, numărul de întreruperi de sarcină la cerere etc.). Să ia măsuri la nivel administrativ care să asigure accesul neîngrădit al femeilor la întreruperile de sarcină la cerere".

Celor din Colegiul Medicilor din România - "Să armonizeze normele deontologice, cu accent pe relația medic-pacient, componenta de întrerupere a relației cu pacientului și componentele de consimțământ și confidențialitate; Să se asigure că în formarea inițială a medicilor se regăsesc elementele practice pentru acordarea serviciului de întrerupere de sarcină prin metode sigure, în concordanță cu ultimele standarde aprobate de OMS în domeniu".

Managerilor de spitale - "Să monitorizeze gradul de refuz în efectuarea sau asistarea efectuării întreruperilor de sarcină la cerere și să implementeze un plan de acțiune concret pentru asigurarea continuității serviciului medical în condiții accesibile și acceptabile pentru toate femeile. Să informeze pacientele privind condițiile și termenii pentru accesarea serviciilor de întrerupere de sarcină, inclusiv prin publicarea informațiilor pe pagina web a instituției. Temporar, în cazul în care nu există personal medical care să efectueze sau care să asiste la efectuarea întreruperilor de sarcină la cerere, să contracteze cadre medicale dispuse să efectueze această intervenție fără nicio reținere de orice natură".

Avort, studiu: lista spitalelor

1. Spitalele unde nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere (51):

Spitalul Municipal Onești, Spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești, Spitalul Orășenesc Buhuși, Spitalul Municipal Pașcani, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, Spitalul Municipal de Urgență Roman, Spitalul Municipal Fălticeni, Spitalul Municipal Vatra Dornei, Spitalul Orășenesc Gura Humorului, Spitalul de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Huși, Spitalul Județean de Urgență Călărași, Spitalul Municipal Oltenița, Spitalul Orășenesc Lehliu-Gară, Spitalul Orășenesc Pucioasa, Spitalul Orășenesc Novaci, Spitalul Municipal Anghel Saligny Fetești, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul Orășenesc Mizil, Spitalul Județean de Urgență Alexandria, Spitalul Municipal Turnu Măgurele, Spitalul Orășenesc Făurei, Spitalul Orășenesc Nehoiu, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Județean de Urgență Focșani, Spitalul Orășenesc Panciu, Spitalul Comunal Vidra, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Orășenesc Rovinari, Spitalul Județean de Urgență Slatina, Spitalul Municipal Caracal, Spitalul Orășenesc Corabia, Spitalul Orășenesc Ineu, Spitalul Județean de Urgență Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul Municipal Orăștie, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Orășenesc Deta, Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu, Spitalul Orășenesc Aleșd, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Policlinica Salvosan Ciobanca Cluj-Napoca, Spitalul Orășenesc Baia Sprie, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Orășenesc Câmpeni, Spitalul Orășenesc Rupea, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc.

2. Spitalele unde nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase (36):

Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Municipal de Urgență Moinești, Spitalul Județean de Urgență Botoșani, Spitalul Municipal Câmpulung, Spitalul Județean Târgoviște, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Județean Giurgiu, Spitalul Orășenesc Bolintin Vale, Spitalul Județean De Urgență Slobozia, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești, Spitalul Municipal Roșiorii de Vede, Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Municipal Profesor Doctor Irinel Popescu, Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, Spitalul Orășenesc Brezoi (doar dacă sarcina este până în opt săptămâni), Spitalul Orășenesc Horezu, Spitalul de Urgență Petroșani, Spitalul Municipal Brad, Spitalul Municipal Vulcan, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Spitalul Orășenesc Dr. Karl Diel Jimbolia, Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare, Spitalul Municipal Episcop N. Popovici Beiuș, Spitalul Orășenesc Beclean, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Municipal Sighetu Marmației, Spitalul Municipal Carei, Spitalul Județean de Urgență Alba, Spitalul Orășenesc Gheorgheni, Spitalul Municipal Toplița, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, Spitalul Sf. Pantelimon București, Spitalul Clinic Doctor I. Cantacuzino, Spitalul Clinic Malaxa.