Care este temperatura maximă pe care o poate suporta corpul uman?

 Căldurile extreme devin o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană în contextul schimbărilor climatice care au dus la valul de temperaturi record înregistrate în această vară în întreaga lume. Corpul uman este rezistent dar are și el un punct la care cedează. Așadar, care este cea mai ridicată temperatură pe care o poate suporta corpul nostru?

Răspunsul este simplu: la o temperatură a termometrului umed de 35 de grade Celsius, potrivit unui studiu publicat în 2020 în revista Science Advances.

Temperatura termometrului umed nu este aceeași cu cea pe care o raportează programele meteo sau aplicația de vreme de pe telefonul tău, ea fiind cea înregistrată de un termometru obișnuit cu mercur al cărui bec este acoperit cu țesătură umedă, de obicei muselină, care este scufundat într-un rezervor pentru a-l menține umed.

Motivul pentru care cercetătorii folosesc acest etalon pentru a studia temperaturile extreme ține de faptul că temperatura becului umed înregistrează atât căldura cât și umiditatea.

Umiditatea afectează reglarea temperaturii interne a corpului

Umiditatea este importantă întrucât cu cât aceasta este mai ridicată, cu atât corpul nostru transpiră mai greu și are dificultăți în a se răcori.

Dacă umiditatea este scăzută dar temperatura ridicată, sau viceversa, temperatura becului umed probabil nu se va apropia de punctul în care corpul uman cedează, afirmă Colin Raymond, cercetători la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Dar atunci când atât umiditatea cât și temperatura sunt foarte ridicate, temperatura termometrului umed se poate apropia de niveluri periculoase.

De exemplu, când temperatura aerului este de 46,1°C și umiditatea 30%, temperatura termometrului umed este de doar 30°C.

Însă atunci când temperatura aerului este de 38,9°C și umiditatea 77%, temperatura termometrului umed urcă la 35°C.

Motivul pentru care oamenii nu pot supraviețui la temperaturi și umiditate ridicată ține de faptul că în aceste condiții corpul nu își mai poate regla temperatura internă.

„Dacă temperatura termometrului umed crește deasupra temperaturii corpului uman încă poți transpira însă nu îți vei răci corpul la temperatura de care are nevoie pentru a opera”, explică Raymond.

La o teperatură internă de peste 40°C corpul devine hipertermic, începând să aibă un puls neregulat, putând urma simptome ca schimbarea stării mintale, încetarea transpirației, senzația de leșin și, în cele din urmă, intrarea în comă, potrivit Institutelor Naționale de Sănătate din Statele Unite.

Însă o temperatură a termometrului umed de 35°C nu va duce imediat la deces, corpul cedând complet după în jur de 3 ore de expunere la această temperatură extremă, potrivit lui Raymod.

Acesta precizează că temperatura exactă nu poate fi stabilită cu certitudine dar studiile au încercat să o estimeze prin scufundarea unor subiecți în bazine cu apă fierbinte până când temperatura corpului a început să le crească necontrolat.

Expunerea directă la soare poate fi mortală și la temperaturi mai scăzute

Deși nimeni nu poate trăi la o temperatură a termometrului umed mai mare de aproximativ 35°C, și temperaturi mai scăzute pot fi mortale.

Efortul fizic și expunerea directă la soare pot duce la supraîncălzirea corpului, cele mai vulnerabile persoane fiind vârstnicii, persoanele obeze sau care iau anumite medicamente ce afectează capacitatea corpului de a-și regla temperatura.

Puține locuri de pe planeta noastră au înregistrat temperaturi ale termometrului umed mai ridicate de 35°C, potrivit studiului publicat în Science Advances, printre acestea numărându-se Valea Indului din centrul și nordul Pakistanului și țărmul sudic al Golfului Persic.

„Există locuri care încep deja să înregistreze aceste condiții timp de o oră sau două”, afirmă Raymond, cercetătorul de la NASA avertizând că schimbările climatice vor duce la creșterea în frecvență a acestor evenimente.

Locurile care se află în pericol de a înregistra astfel de temperaturi în următorii 30-50 de ani includ nord-vestul Mexicului, nordul Indiei, Asia de Sud-Est și Africa de Vest, mai afirmă Raymond.

„Cred că este inevitabil ca acele locuri să se confrunte cu problema în viitorul nu foarte îndepărtat, sper să nu fie adăugate și mai multe pe listă”, susține cercetătorul.