Foarte multi pacienti sunt diagnosticati înca de la prima internare direct cu ciroza, de obicei prezentandu-se la spital (singuri sau adusi de rude) cu complicatii grave • Sangerarile masive din varicele esofagiene, acumulare de lichid de ascita cu suprainfectie sau insuficienta renala, instalarea encefalopatiei hepatice mergand pana la coma - toate afecteaza grav calitatea vietii pacientului si-i scad sansele de supravietuire • Nici un tratament medical nu prezinta beneficiu pe termen lung, atat timp cat pacientul va continua sa consume alcool • Majoritatea pacientilor cu ciroza avansata intra în coma hepatica si mor, coma fiind frecvent precipitata de sangerari de la nivelul varicelor esofagiene sau de infectii intercurente

Ciroza alcoolica este ultimul stadiu al bolii hepatice alcoolice, care se mai poate agrava doar prin aparitia cancerului hepatic. Din pacate, foarte multi pacienti sunt diagnosticati înca de la prima internare direct cu ciroza, de obicei prezentandu-se la spital (singuri sau adusi de rude) cu complicatii grave. De remarcat, însa, ca doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta ciroza, ceea ce sugereaza ca impactul alcoolului asupra ficatului este influentat si de alti factori.

Manifestarile clinice sunt similare cu cele din hepatita alcoolica (anorexie, greturi, stare generala alterata, scadere ponderala, icter etc.). Sunt prezente semnele de alcoolism cronic, iar cazurile mai severe pot fi complicate de ascita, edeme, hemoragii si encefalopatie. Ciroza alcoolica poate fi, de asemenea, neexprimata clinic (10 - 40%) si cazurile sunt descoperite accidental intraoperator sau la necropsie (dupa deces din alte cauze). In multe cazuri, simptomele apar lent, de obicei dupa 10 sau mai multi ani de consum excesiv de alcool si progreseaza în urmatoarele saptamani sau luni. Anorexia (lipsa poftei de mancare) si malnutritia conduc la scaderea în greutate si la reducerea masei muschilor scheletici. Pacientul poate sa prezinte vanatai, icter si oboseala extrema. In cele din urma, se instaleaza manifestarile clinice ale complicatiilor, care pot fi primul eveniment care sa determine pacientul sa solicite asistenta medicala.
Ecografia abdominala masoara dimensiunile ficatului si evalueaza semnele de hipertensiune portala; este, de asemenea, foarte utila pentru diagnosticul complicatiilor (ascita, hepatocarcinom).

Prezenta unor macronoduli de regenerare impune, uneori, investigarea prin metode imagistice mai performante pentru excluderea hepatomului (cancerul ficatului). Punctia biopsie hepatica, teoretic indicata pentru diagnosticul de certitudine, nu se practica de rutina. Fibroscanul - metoda complet neinvaziva disponibila la noi - a înlocuit în practica zilnica punctia biopsie, sensibilitatea metodei fiind excelenta pentru diagnosticul cirozei. Complicatiile din acest stadiu sunt toate de mare gravitate, posibil mortale. Sangerarile masive din varicele esofagiene, acumulare de lichid de ascita cu suprainfectie sau insuficienta renala, instalarea encefalopatiei hepatice mergand pana la coma - toate afecteaza grav calitatea vietii pacientului si-i scad sansele de supravietuire. 

Tratament

Abstinenta de la alcool, precum si acordarea de asistenta medicala adecvata precoce pot scadea morbiditatea si mortalitatea pe termen lung si pot preveni sau împiedica aparitia altor complicatii. Tratamentul afectarii hepatice si complicatiilor este complex si necesita internare în spital. Trebuie precizat ca nici un tratament medical nu prezinta beneficiu pe termen lung, atat timp cat pacientul va continua sa consume alcool.
Singurul tratament curativ al bolilor hepatice induse de alcool este transplantul hepatic, indicat în momentul aparitiei unei complicatii amenintatoare pentru viata pacientului. Conditia sine qua non a realizarii acestuia este sevrajul absolut, pe o perioada de minim sase luni de la luarea în evidenta. De curand, Romania a intrat în programul european EuroTransplant, care ofera pacientilor romani posibilitatea de a primi un organ recoltat oriunde în Europa.

Prognostic

Unii pacienti mor din cauza complicatiilor enumerate mai sus, dar majoritatea îsi revin dupa mai multe saptamani sau luni. Chiar si dupa abstinenta completa, vindecarea clinica poate fi întarziata, iar anomaliile microscopice pot persista pana la sase luni sau mai mult. Desi pacientul cirotic poate fi stabilizat, daca se opreste consumul de alcool, daca nu urmeaza indicatiile medicului si reia obiceiul de a bea, dupa o perioada de 3-5 ani, devine slabit si cu icter cronic. Devin din ce în ce mai evidente ascita si alte semne de decompensare hepatica. Majoritatea pacientilor cu ciroza avansata intra în coma hepatica si mor, coma fiind frecvent precipitata de sangerari de la nivelul varicelor esofagiene sau de infectii intercurente.

Faza terminala a bolii este, adesea, complicata de insuficienta renala progresiva. Pacientii care prezinta o complicatie majora a cirozei si care continua sa bea au o rata de supravietuire de mai putin de 50% la cinci ani. Cu toate acestea, acei pacienti care raman abstinenti au un prognostic substantial mai bun. In general, prognosticul global, în cazul pacientilor cu afectare hepatica avansata, ramane nefavorabil, majoritatea murind în interval de 5-10 ani, din cauza unor masive hemoragii de la nivelul varicelor esogastrice si / sau comei hepatice. 

Citeste si:

Ficatul si alcoolul