Dupa ultimele statistici, astazi, una din patru persoane sufera de o boala alergica, cu o tendinta in crestere a incidentei alergiilor, astfel incat in anul 2020 se presupune ca doi din patru indivizi vor avea o afectiune alergica. Afectiunile alergice pot intra in categoria bolilor civilizatiei, deoarece prevalenta acestora este intr-o reala crestere in ultimele decenii ale secolului al XX-lea.

Alergia reprezinta o reactie a sistemului imunitar al organismului la contactul cu anumite substante alergene ce se gasesc in alimente, medicamente, precum si cu alergenii din mediu: praf, polen, mucegai, par de animal. Exista persoane care au o predispozitie la alergenii din mediu (pacienti cu teren atopic) si care asociaza niveluri ridicate de IG-E serice. Bolile atopice includ astmul bronsic, rinita alergica si eczema atopica a sugarului. Predispozitia genetica este factor de risc major: daca unul din parinti este alergic, riscul estimat al copilului sa fie alergic este de 48% si creste la 70% daca ambii parinti sunt alergici.

Grupele de varsta cele mai predispuse alergiilor

Alergia poate imbraca aspecte clinice variate. Semnele unei boli alergice pot fi: cutanate (dermatita, eczema, urticarii, angioedem, transpiratii), oculare (edem al pleoapelor, ochi rosu, mancarime la nivel ocular, lacrimare excesiva ), la nivelul urechii (senzatii de infundare, prurit, inrosire), respiratorii (tuse, stranut, wheezing- suierat la respiratie, dispnee - respiratie greoaie). Copiii au dispozitie crescuta de a dezvolta alergii, mai ales intre 3 luni si 9 luni, precum si intre 2 ani si 5 ani. 8% dintre copiii sub trei ani sufera din cauza alergiilor alimentare si singura modalitate de vindecare o reprezinta evitarea alimentelor care declanseaza boala.

Sugarii sunt mai predispusi la alergii datorita contactului cu alimentele noi. Alimentatia naturala este calea cea mai simpla de evitare a debutului alergiilor la sugar, evitand astfel expunerea si sensibilizarea la proteina din laptele de vaca, pe de o parte, si pe de alta parte, laptele matern asigura protectie prin anticorpii transmisi sugarului. De asemenea, introducerea alimentelor trebuie realizata in acord cu varsta copilului si capacitatea de toleranta a acestuia.

Cele mai alergizante alimente sunt: proteinele de origine animala (unt, smantana, albus de ou), arahidele, capsunile, fructele de padure, cacao, ciocolata. Pentru sugarii care au risc de alergie (parinti alergici sau copii cu simptome clinice prezente) este indicat sa se recurga la formule de lapte praf hipoalergenice. 

Evolutia reactivitatii alergice la copil inregistreaza doua varfuri, in functie de varsta: primul varf corespunde varstei de 4-5 ani si este determinat, in majoritatea cazurilor, de predispozitia genetica spre un anumit tip de alergie (alimentara, la alergeni inhalati) sau de scaderea rezistentei la antigenii microbieni, al doilea varf corespunde pubertatii si, de fapt, este consecinta unor influente intre exprimarea fenotipica a unui genotip "alergic", sub influenta factorilor din mediul extern. Astfel, intre 14 si 19 ani, incidenta astmului bronsic, a rinitei vasomotorii si a urticariei, creste pana la 30%, in timp ce intre varstele de 5 si 14 ani incidenta acestor suferinte este de 5-17%.

Manifestarile cele mai "timpurii" ale alergiei la copii sunt cele alimentare, in special la lapte, albus de ou, peste, produse cerealiere. Acestea apar mai ales in jurul varstei de 6 luni si se traduc clinic prin leziuni tegumentare si disfunctii intestinale.