Criză: mii de medicamente ieftine dispar din farmacii

 Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită liderilor Coaliției de Guvernare să salveze medicamentele ieftine și viața pacienților care au nevoie de ele. 

APMGR trage un semnal de alarmă referitor la riscul iminent de retragere de pe piață a altor mii de medicamente generice ieftine ca urmare a creșterii taxei clawback. 

APMGR a transmis o scrisoare deschisă liderilor Coaliției de guvernare, Liviu Dragnea, președintele PSD, și Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, solicitând o decizie politică imediată pentru implementarea unor soluții care să stopeze dispariția medicamentelor ieftine din România și să oprească declinul industriei locale producătoare de medicamente, potrivit unui comunicat de presă transmis de APMGR.

„Situația este disperată”

APMGR afirmă că situația este disperată, mii de medicamente ieftine fiind retrase deja de pe piață, se găsesc din ce în ce mai greu sau sunt la risc să dispară. Este bine cunoscut cazul Cisplatin, un medicament esențial pentru bolnavii de cancer, care a fost la dispoziția bolnavilor cu mari sincope în ultimul an. Alte medicamente esențiale pentru tratarea afecțiunilor oncologice și nu numai, ca de exemplu, Bleomicina, Fluorouracil, Flutamida sau Tamoxifen, sunt pe cale să fie scoase din fabricație sau să nu mai fie importate în România.

APMGR trage un semnal de alarmă asupra faptului că mii de medicamente cu preț scăzut, majoritatea fabricate în România, riscă să lipsească din farmacii. Aproximativ două treimi dintre acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți, de bătrâni și bolnavi cronici, de oameni cu venituri reduse.

Taxa clawback, principala cauză

APMGR subliniază că principala cauză a dispariției acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine, de câteva zeci de lei. Povara taxei clawback face ca prețul de vânzare al medicamentului generic să ajungă mai mic decât costul de producție. Se dă ca exemplu Cisplatin, pentru care la un preț de producător de 6,30 lei, taxa clawback ajunge să reprezinte 2,14 lei, din cei 4,16 lei rămași producătorul fiind nevoit să acopere costul materiei prime, controlul de calitate la locul de origine, transportul și controlul de calitate în Uniunea Europeană și România.

În același timp, APMGR apreciază că o altă cauză a fenomenului de dispariție a medicamentelor ieftine este reprezentată de introducerea necondiționată pe lista medicamentelor compensate a noilor molecule, doar în ultimul an, acestea generând un consum suplimentar de peste 1 miliard de lei, consum care a dus la creșterea taxei claback la nivelul actual de 24,13%.

Un regim de taxare echitabil, care să nu distrugă medicamentele ieftine

APMGR consideră că este inechitabil ca producătorii de medicamente generice să plătească o taxă din ce în ce mai mare, în condițiile în care medicamentele inovative scumpe generează creșterea pieței, în timp ce medicamentele generice ieftine sunt obligate să se retragă de pe piață.

Producătorii de medicamente generice consideră că nu cer o favoare liderilor Coaliției, ci un regim de taxare echitabil, care să nu distrugă medicamentele ieftine și pe cei ce le produc. Introducerea de noi terapii inovatoare în România nu trebuie să se facă cu prețul dispariției medicamentelor ieftine și afectarea celor mai vulnerabili dintre români, bolnavii cronici și bătrânii. Nu este echitabil să se importe medicamente de zeci de mii de euro pe tratament cu prețul închiderii liniilor de producție ale fabricilor de medicamente generice din România, lăsând mii de români fără un loc de muncă.

 

APMGR arată că există o soluție, una fără niciun impact asupra bugetului. Introducerea prin Ordonanță de Urgență a unei formule diferențiate de calcul a taxei pentru medicamente în funcție de prețul de referință generic, concomitent cu controlul consumului prin introducerea de noi medicamente inovative scumpe doar în regimul de compensare prin contracte individuale cu fiecare producător, ar asigura o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale.