De ce este atât de complicat să primești un dispozitiv cardiac în România, când ai nevoie de el. Hibele din sistem care au făcut posibil cazul de Ia Iași

​În România, numărul pacienților care au nevoie de montarea unui dispozitiv cardiac - stimulator sau defibrilator - îl depășește pe cel al dispozitivelor cardiace decontate de stat, indiferent că vorbim despre decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate sau de programe ale Ministerului Sănătății, care sunt distincte și care au fost create tocmai special pentru a mai ameliora problema. Veșnicele lipsuri din sistem și veșnicul „s-au terminat banii”, de la medicamente și consumabile până la dispozitive medicale scumpe, reprezintă principala cauză care a făcut posibil cazul de la Iași - indicată atât de medicii, cât și de asociațiile de pacienți consultate de HotNews.ro.

În țara noastră, bolile cardiovasculare fac aproximativ 150.000 de victime anual, reprezentând 60% din totalul deceselor, în contextul în care mulți români ajung la medic în stadii foarte avansate ale bolii și mult mai rar în stadii incipiente.

România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 de decese la 100.000 de locuitori.

Înainte de toate, trebuie spus că, acum nici 10 ani, românii plăteau din buzunar între 4.000 și 6.000 de euro pentru un dispozitiv cardiac, înainte ca autoritățile să creeze mecanisme mai clare de decontare.

În ceea ce privește reutilizarea lor - care a născut numeroase controverse în ultimele zile în spațiul public - ea a fost permisă în România până în iunie 2021, când a fost interzisă în urma unei recomandări europene. Sunt însă țări care permit în continuare reutilizarea, însă în condiții foarte strict reglementate, iar cel mai sonor exemplu este Germania.

Spre deosebire de asociațiile de pacienți, care au vorbit deschis despre decalajul dintre nevoile reale și ceea ce decontează statul român, la ușile lor bătând constant oameni care se lovesc de această problemă, medicii consultați de HotNews.ro s-au ferit să comenteze cazul de la Iași, dar și să vorbească despre problemele de sistem care au făcut posibil un astfel de caz. Cei care au acceptat să stea de vorbă pe această temă au preferat să o facă sub protecția anonimatului.

Asociațiile de pacienți arată cu degetul înspre decalajul dintre nevoile reale și ceea ce pot să achiziționeze spitalele de stat

Există un decalaj între nevoile reale și ceea ce pot să achiziționeze spitalele de stat, declară pentru HotNews.ro Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor

Numărul acestor dispozitive este limitat, iar de aici se trage totul - nu sunt multe centre care derulează astfel de programe în țară, sunt câteva, iar acelea sunt foarte aglomerate, confirmă și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Cu toate că aceste dispozitive sunt, teoretic, asigurate gratuit de către stat, de-a lungul timpului, la ușa asociației de pacienți conduse de Vasile Barbu au bătut mulți oameni disperați, care nu găseau un spital unde să le fie montat un astfel de dispozitiv.

Vasile Barbu mai spune că, pe tot parcursul anului trecut, către asociația de pacienți pe care o conduce au curs plângeri legate de crize de medicamente și materiale sanitare la Spitalul Sf. Spiridon din Iași - care a ajuns acum subiect de anchetă a procurorilor. Președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor arată cu degetul către „managementul pot să spun dezastruos al spitalului, din acest punct de vedere” și afirmă că însuși medicul Dan Tesloianu, anchetat acum de procurori, i-a semnalat de-a lungul timpului lipsurile de materiale din spital, inclusiv de dispozitive cardiace. Vasile Barbu subliniază însă că acest lucru „nu este o scuză pentru medicul Tesloianu, că a recurs la astfel de proceduri”.,/b>

Totodată, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor este de părere că soluția cea mai bună pentru pacienții de la Iași ar fi fost ca ei să fie transferați către alte unități medicale, care dispuneau de astfel de dispozitive la momentul respectiv. Asta a și făcut asociația de pacienți condusă de Vasile Barbu de-a lungul timpului - a direcționat oameni către alte spitale de stat care le puteau monta astfel de dispozitive, chiar dacă erau nevoiți să aștepte mai întâi pe lista de așteptare