Diagnosticul in ulcerul gastroduodenal

 

Durere sau arsura abdominala, balonare, greata, varsaturi … Poate fi un ulcer, dar poate fi si un alt diagnostic: gastrita, dispepsie, boala de reflux gastroesofagian, litiaza biliara sau chiar o afectiune extradigestiva… Si daca este un ulcer, este un ulcer gastric sau duodenal? Ce investigatii sunt necesare pentru precizarea diagnosticului?

Cea mai veche, simpla si accesibila metoda, desi depasita in prezent ca eficienta, este examenul radiologic eso-gastro-duodenal cu substanta de contrast (de obicei sulfat de bariu). Un examen de mare acuratete, dar mai neplacut (desi propriu-zis nu este dureros) si mai greu accesibil este insa endoscopia digestiva superioara. La acestea se adauga testele pentru depistarea infectiei cu Helycobacter pylori.

Endoscopia digestiva superioara studiaza esofagul, stomacul si duodenul (prima portiune a intestinului subtire). Pentru aceasta se foloseste un endoscop.
Endoscopul este format dintr-un tub lung, flexibil si subtire, care are la capatul liber o sursa de lumina si o camera. Acest capat se introduce in esofag, celalalt capat fiind atasat de piesa centrala, care este in mana medicului. Prin tub se poate introduce aer, apa sau diferite instrumente (de exemplu, pentru realizarea unei recoltari de tesut) si se pot aspira aer si lichide. Imaginile obtinute de camera sunt vizualizate pe un monitor. Cu 6-8 ore inainte de endoscopie nu se mananca si nu se bea nimic. In ziua respectiva nu se iau antiacide, iar cu cel putin o saptamana inainte nu se iau medicamente antiinflamatoare, aspirina si preparate de fier.

Endoscopia nu se face cel putin o saptamana dupa un examen baritat sau dupa interventii sau proceduri in zona digestiva. La inceputul investigatiei se administreaza un sedativ si se face anestezie locala (cu un spray sau solutie se anesteziaza gatul). Pacientul sta intins pe stanga, cu capul usor indoit inainte, iar medicul introduce capatul tubului in cavitatea bucala, pe care bolnavul trebuie sa il inghita, pentru a inainta mai usor. Dupa ce tubul a ajuns in esofag, capul se tine ridicat si nu se mai inghite decat daca medicul o indica. Din cand in cand, endoscopul este repozitionat sau i se poate cere bolnavului sa isi schimbe pozitia.

Procedura dureaza 30-45 de minute, dupa care tubul este extras usor. Pacientul este supravegheat 1-2 ore, apoi poate merge acasa. El nu are voie sa manance cateva ore (pana dispare senzatie de amorteala in gat) si sa consume alcool cel putin 24 de ore. Cateva zile poate prezenta balonare, durere in gat, gura uscata sau raguseala. Daca apar febra, varsaturi cu sange sau in zat de cafea, dureri toracice trebuie anuntat medicul.

Exista mai multe teste care pot identifica Helycobacter pylori, bacteria implicata in aparitia bolii ulceroase. Se poate face un test de sange (din sange venos, recoltat de obicei dintr-o vena de pe antebrat) care determina prezenta anticorpilor impotriva acestei bacterii. Testul este rapid si usor, dar nu precizeaza daca infectia este de actualitate sau din trecut (anticorpii pot persista cativa ani dupa infectie, chiar daca infectia a disparut). Alt test dezvoltat recent determina antigenul (bacteria) in materiile fecale, descoperirea antigenului indicand o infectie prezenta. Inainte de determinarea antigenului in scaun, cu cel putin a saptamana inainte nu se iau antibiotice, antiacide care contin bismut si inibitori de pompa protonica.

Se mai poate identifica Helycobacter pylori si din fragmente de tesut recoltate in timpul endoscopiei. O alta metoda foarte simpla, desi mai putin accesibila, este testul respirator cu uree. Helycobacter are capacitatea de a transforma ureea in bioxid de carbon, care apoi este eliminat prin respiratie (in timp ce ureea produsa de organism este eliminata prin urina). Se administreaza o capsula care contine uree marcata cu un izotop de carbon. In stomac, aceasta este transformata in bioxid de carbon, care trece in sange si ajunge la plaman, unde este eliminat prin expiratie. La 10-20 de minute dupa inghitirea probei se colecteaza o mostra din gazele expirate, care se analizeaza. Daca izotopul de carbon este detectat in respiratie, inseamna ca bacteria este prezenta.