Documente-Harta infecțiilor în spitalele din România: Unde sunt raportate cele mai multe

 

 

În anul 2017, în România au fost raportate, în total, 19.607 infecții spitalicești, cele mai multe fiind în București - 5.246, însă capitala este orașul care are și cele mai multe spitale din țară.

 

Pe locul al doilea este județul Iași, cu 2.469 de infecții spitalicești raportate, în total, în anul 2017. Pe locul al treilea este Clujul, cu 1.720 de infecții raportate în anul 2017. Următoarele locuri în topul județelor care raportează cele mai multe infecții sunt Timiș (1.525), Sibiu (655), Galați (547), Dâmbovița (439), Suceava (429), Brașov (406) și Mureș (401). 

De cealaltă parte, topul 10 județelor care au raportat cele mai puține infecții: Covasna (40), Ialomița (41), Giurgiu (55), Gorj (58), Tulcea (62), Vâlcea (68), Teleorman (81), Mehedinți (100), Ilfov (121) și Călărași(124). 

În ceea ce privește primul semestru al anului 2018, numărul total al infecțiilor raportate a fost de 9.805.

Cele mai multe au fost raportate în București (2.412), capitala fiind urmată de Iași (1.289), Timiș (805), Cluj (711), Sibiu (311), Satu Mare (231), Galați (229), Prahova (220), Brașov (212), Mureș și Arad (câte 211). 

Cele mai puține infecții au fost raportate în prima jumătate a anului 2018 în spitalele din județele Ilfov (14), Ialomița (28), Gorj (33), Călărași (34), Covasna (36), Giurgiu (39), Botoșani (50), Tulcea (53), Sălaj (61) și Vâlcea (64). 

• De ce sunt subraportate infecțiile în spitalele din România: Predomină "cultura blamării"

Deputatul PNL Costel Alexe i-a adresat ministrului Sănătății, la finalul anului trecut, o interpelare în care arată că "Anual presa semnalează noi și noi cazuri de persoane care contractează infecții nosocomiale pe durata internării în spitalele din România, recent șefa Spitalului Universitar din București declarând că este vina asistentelor pentru faptul că în două secții din cadrul spitalului nu existau dezinfectanți. Vă rog să îmi comunicați care este statistica infecțiilor nosocomiale pentru anii 2017-2018 și mai ales să îmi precizați care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru a vă asigura că practica raportărilor fictive în minus a luat sfârșit. Totodată, vă rog să clarificați care este motivul pentru care România are mai puține raportări de infecții nosocomiale la nivel european decât alte țări europene cu tradiție medicală, cu clinici mult mai performante și aparatură modernă."

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a răspuns la această interpelare nu în nume personal, ci cu date ale Institutului Național de Sănătate Publică, instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății. 

Sorina Pintea nu a răspuns ce măsuri a luat pentru a se asigura că "practica raportărilor fictive în minus a luat sfârșit", așa cum i se solicită în interpelare, însă specialiștii INSP au explicat, în răspunsul transmis deputatului Costel Alexe, de ce persistă practica subraportării infecțiilor în spitalele românești: "La acest moment, prin reglementările legislative, respectiv Ordinul MS 1101/2016 privind normele de supraveghere și raportare a fenomenului, sprijinină identificarea și raportarea lui. Alte aspecte care sprijină acest lucru sunt reprezentate de creșterea gradului de siguranță a pacientului și a calității serviciilor medicale în unitățile sanitare, eforturi în acest sens fiind făcute pentru: asigurarea capacității de supraveghere a bolilor transmisibile și de gestionare a alertelor; actualizarea ghidurilor, definițiilor de caz și/sau procedurilor (conform necesităților și standardelor internaționale/europene); actualizarea/dezvoltarea sistemelor ITC de gestionare a datelor, cu asigurarea inter-operabilității, necesită de asemenea timp și logistică", arată reprezentanții Institutului Național de Statistică. 

Aceștia mai preciează că "Predominanța 'culturii blamării' împiedică focalizarea pe cauzele reale ale erorilor și pe modalitățile adecvate de prevenire, acest tip de cultură nu reprezintă cea mai bună atitudine și nu face decât să îngreuneze obținerea obiectivelor dorite. Această subraportare nu este vina exclusivă a cuiva ci reprezintă un cumul de factori care conduc la acest fenomen, de la resursele limitate ale sistemului de sănătate publică, suprasolicitarea personalului medical, până la condițiile neconforme din numeroase clădiri de spital care nu permit instituirea unor circuite adecvate standardelor actuale de calitate."

Motivele pentru care infecțiile nu sunt, în multe cazuri, raportate, sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile HotNews.ro cu medicii, la finalul anului trecut.

Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic din București (Fundeni), declara, la finalul anului trecut, pentru HotNews.ro, că "sub-raportarea infectiilor continuă, dar asta e și din cauza aspectului de vinovăție, de culpă, care este asociat acestor infecții nosocomiale." Bogdan Tănase mai spunea că "la modul general, referitor la comportamentul din spitale, nu au fost schimbari majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma." 

Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, este de părere că un prim pas spre normalitate ar fi ca managerii și șefii de secții din spitale să fie încurajați să raporteze infecțiile, fără să se teamă de eventuale sancțiuni sau de stigmatizare: "Dacă lupta împotriva infecțiilor nosocomiale ar fi un criteriu în contractul de management al șefilor de secții, sunt convins că nu numai ei, ci și cei din subordinea acestora, ar deveni mult mai interesați. Iar dacă s-ar proceda la fel ca în străinătate, respectiv că secțiile de spital unde se raportează infecții ar fi 'premiate' prin alocarea de sume suplimentare pentru combaterea acestora (deci sprijinire, nu penalizare), lucrurile s-ar putea schimba în bine și în România!"

Elena Copaciu, care a condus, timp de 8 ani, Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a fost consilierul lui Vlad Voiculescu în mandatul acestuia de ministru al Sănătății afirmă că: "Sub-raportarea infecțiilor este boală veche, însă, în momentul de față, și medicii curanți, de la patul pacientului, și echipele de conducere din spitale, se tem de consecințe legale și de litigii. După părerea mea, este o problemă prost înțeleasă, prost gestionată, pornind de la decidenții și leadership-ul din sistem, și care ajunge până la patul bolnavului, cu consecințe dintre cele mai grave pentru pacienți. Este o problemă majoră de siguranță, în timpul actului medical, în sistemul sanitar românesc."