Durerea este un mod de a reactiona al organismului cand ceva nu este in regula • In cazul durerilor cronice, acestea persista chiar si luni sau ani dupa recuperare • Durerea cronica poate sa apara oriunde in organism si poate varia de la usoara pana la atat de severa incat modifica starea de dispozitie si abilitatea de a functiona normal - deci schimba calitatea vietii, afecteaza psihicul, ducand la nevroze anxioase, depresie, incapacitate de concentrare, tulburari de memorie, tulburari de somn, nervozitate, ajungandu-se pana la schimbarea personalitatii • Pentru dureri usoare si moderate se recomanda prezenta la medicul de familie, medicul de medicina interna si medicul ortoped, iar pentru durerea severa se dau si alte recomandari, la medici din alte specialitati

Durerea care persista trei luni sau mai mult este considerata a fi cronica. Durerea este un mod de a reactiona al organismului cand ceva nu este in regula. In cazul durerilor cronice, acestea persista chiar si luni sau ani dupa recuperare. Exista persoane care prezinta dureri cronice fara a fi suferit nici un traumatism (lovire, accident) sau boala organica (organe bolnave) care sa o declanseze.

Durerea cronica poate sa apara oriunde in organism si poate varia de la usoara pana la atat de severa, incat modifica starea de dispozitie si abilitatea (puterea) de a functiona normal - deci schimba calitatea vietii, afecteaza psihicul, ducand la nevroze anxioase (anxietatea este o stare de frica si neliniste permanente, aparent fara cauza), depresie, incapacitate de concentrare, tulburari de memorie, tulburari de somn, nervozitate, ajungandu-se pana la schimbarea personalitatii. In urma acestor modificari in plan personal apar si modificarile in plan socio-profesional (relatiile cu rudele, prietenii, colegii de serviciu), manifestate prin dezinteres fata de persoanele din jur, cu concentrarea atentiei asupra propriei persoane, in special asupra suferintei sale, scade randamentul la locul de munca, apar din ce in ce mai multe zile de concediu medical.

Cauze

Cauze: motivele care determina accentuarea cresterii intensitatii durerii cronice sunt cele neuropsihice care se impart in trei categorii: durerea neurogenica sau neuropata (nervii periferici sau sistemul nervos central - creierul - sunt afectati si determina durerea). Acest tip de durere raspunde bine la tratament. A doua categorie este durerea psihogena determinata de o suferinta emotionala (decese in familie, divorturi) sau psihica (stresul, nevrozele si depresia). In cea de-a treia categorie, durerea este data de boli organice cum ar fi: cefaleea (durerea de cap), migrenele, sinuzita si cauze reumatismale (variatii meteorologice), complicatiile diabetului zaharat (polineuropatia diabetica - afectarea nervilor periferici la nivelul membrelor inferioare), zona zoster (inflamarea unuia sau mai multor nervi intercostali).

De asemenea, in aceasta categorie intra si complicatiile obezitatii (care depaseste greutatea normala cu peste treizeci de kilograme), accidentul vascular cerebral (ruperea vaselor de sange la nivelul creierului), artrita de orice fel (inflamatia articulatiilor), fibromialgia (dureri la nivelul muschilor si al tesuturilor moi). Tot in categoria bolilor organice care provoaca durerea se regasesc si stresul post traumatic (raspuns emotional sever fata de un traumatism fizic sau psihic), nevralgia de trigemen (dureri si chiar nesuportarea atingerii pe o singura parte a fetei), durerea lombara (partea inferioara a spatelui) care poate transmite dureri si in alte zone cum ar fi partea inferioara a abdomenului, solduri sau pe partea externa a membrului inferior, determinata de mai multe cauze cum ar fi lombosciatica, lumbago, hernia de disc, osteoporoza etc. 

Tipuri de durere cronica

In functie de intensitate, durerea cronica poate fi usoara, medie, severa. In functie de felul durerii aveam intepatura, arsura, electrizare, presiune (apasare), crampe, disconfort (jena), incordare si rigiditate (intepenire). Complicatii sunt oboseala, somnolenta, renuntarea la activitatea zilnica si nevoia exagerata de a sta in pat.
Slabirea sistemului imunitar duce la infectii frecvente, modificari de dispozitii ca: lipsa de speranta, teama, nervozitate, stres pana la depresii; incapacitatea de a merge la serviciu sau la alte activitati sociale de teama cresterii durerii sau a aparitiei agorafobiei (teama de spatii deschise ca strazi, aglomeratii etc).

Factori de risc: varsta inaintata, fumatul (scade eficienta medicamentelor), stilul de viata (dieta nesanatoasa, abuz de medicamente, dependenta de alcool, consumul de droguri interzise), activitate fizica periodica in exces, probleme de sanatate, traumatisme, stres, sedentarism, probleme emotionale cum ar fi abuzurile sexuale, fizice si emotionale.
In aceste conditii, se impune consultul de specialitate.

Medici specialisti recomandati

Pentru dureri usoare si moderate se recomanda prezenta la medicul de familie, medicul de medicina interna si medicul ortoped, iar pentru durerea severa se dau si alte recomandari, la medici din urmatoarele specialitati: neurologie, ginecologie, anestezie, chirurgie ortopedica, reumatologie si psihiatrie, dar si psihologul.
Adesea este nevoie de mai mult de un specialist intr-un anumit domeniu si se recurge la colaborarea specialistului cu medicul de familie, cu psihologul, combinat cu medicina alternativa (acupunctura, reflexoterapie, yoga etc).

Investigatii si analize

Investigatiile si analizele se refera la o evaluare initiala care cuprinde: istoria medicala pe larg, examen fizic complet (palpare, percutie, ascultare), examen neurologic, oftalmologic si O.R.L., examen psihiatric. A doua evaluare cuprinde teste diagnostice care sunt: analize de sange si urina, in functie de locul dureros si de bolile asociate,
radiografii, teste imagistice (tomografie computerizata, RMN, ecografii), electromiograma pentru muschi, electrocardiograma pentru inima si electroencefalograma pentru creier, angiograma pentru sistemul vascular. In numarul viitor va vom prezenta tratamentul in functie de tipul durerii si terapiile complementare.