Foamea şi igiena precară fac ravagii în mediul rural

În mediul rural, peste 70 la sută dintre familii nu le-au putut oferi copiilor o alimentaţie de calitate, iar unul din 10 copii a mers la culcare flămând, arată un raport al World Vision România despre bunăstarea copilului din mediul rural, efectuat în anul 2016 * deşi rezultatele sunt mai bune faţă de anii precedenţi, statisticile tot sunt îngrozitoare, atât privind sărăcia şi lipsa hranei, cât şi abandonul şcolar sau igiena

 Sărăcia lucie îşi pune amprenta pe mii de copii din mediul rural, ai căror părinţi nu au ce să le dea de mâncare. Aproape trei sferturi dintre familiile care locuiesc în mediul rural au avut, în anul 2016, probleme în a le asigura copiilor o dietă echilibrată şi o alimentaţie de calitate, în timp ce unul din 10 copii a mers la culcare flămând, relevă un raport al World Vision România privind bunăstarea copilului din mediul rural în anul 2016. Deşi în anul 2014 lucrurile stăteau mai rău, unul din opt copii mergând la culcare flămând, statisticile rămân îngrozitoare. 5 la sută dintre părinţii din mediul rural intervievaţi în cadrul studiului au spus că le oferă copiilor lor mai puţin de două mese pe zi.

 Nu se spală, pentru că fac economie

Totodată, la capitolul igienă şi dotarea cu utilităţi sanitare, se stă foarte prost. Dacă unii nu au dotări, alţii au, dar nu se folosesc de ele pentru că fac economie. „Sănătatea şi nutriţia copilului din mediul rural continuă să ridice provocări, lipsa igienei este considerată încă de medicii de familie ca fiind una din principalele cauze de îmbolnăviri ale copiilor în ultimele 12 luni. Jumătate din gospodăriile investigate nu deţin utilităţi sanitare, iar asta afectează mai ales gospodăriile cele mai sărace. Chiar dacă acestea există, ele sunt subutilizate, pentru a reduce costurile facturilor”, se arată în raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural – 2016”. Din raport mai reiese că a fost înregistrată o creştere a interesului tinerilor pentru igienă, de la trei băi sau duşuri pe săptămână, după cum declarau ei în 2014, la patru băi sau duşuri. Cu toate acestea, 9 la sută dintre copii au spus că în şcolile în care învaţă nu există o sursă de apă pentru spălarea mâinilor, iar 21 la sută că toaleta şcolii nu are apă curentă.

Mai mult, 40 la sută dintre copii petrec mai mult de două ore pe zi muncind în gospodărie, un procent mai mic decât în 2014 (58,5 la sută), iar 8 la sută dintre ei chiar lipsesc de la şcoală pentru a se duce la muncă. Printre cauzele abandonului şcolar în primele opt clase se numără dezinteresul părinţilor pentru educaţia şcolară a copilului, absenteism cauzat de implicarea copilului în munci agricole, abuzul, violenţa, neglijarea, părăsirea şcolii pentru a însoţi părinţii la muncă în străinătate sau plecarea părinţilor la muncă în străinătate şi nesupravegherea copiilor lăsaţi acasă. După clasa a opta, se adaugă şi costurile şcolarizării şi performanţele slabe ale elevului.

 

Dificultăţi de înţelegere a unui text simplu

Raportul citat mai arată că 30 la sută dintre copiii cu vârste între 7 şi 12 ani prezintă dificultăţi de înţelegere a unui text simplu, în creştere cu două procente faţă de 2014, specialiştii precizând că există un decalaj în ceea ce priveşte educaţia copiilor din mediul rural şi educaţia copiilor din mediul urban. „Nu putem vorbi de egalitate de şanse între educaţia copilului din rural şi cel din urban. Mai mult decât atât, nu există la nivelul comunităţilor o monitorizare a parcursului şcolar al copilului după absolvirea clasei a VIII-a, eventual până la absolvirea învăţământului general obligatoriu de 10 clase. Datele demonstrează că se menţine decalajul între urban şi rural atât în ceea ce priveşte durata, cât şi calitatea pregătirii şcolare. Există încă un echilibru fragil în privinţa asigurării”, se arată în raport. Totodată, procentul copiilor care fumează este în creştere faţă de 2014 - de la 7,3 la sută la 9 la sută, în timp ce incidenţa consumului de alcool a rămas constantă - la 21 la sută. Roxana NĂSTASĂ

Raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural – 2016” a fost realizat începând cu luna aprilie a anului trecut, pe un eşantion de 2.205 adulţi şi 2.573 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, din 105 comune