FRUCTE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE
Dimensiune font:
FRUCTE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE
Fructele (măsline, nuci, alune, migdale, avocado, nucă de cocos) şi seminţele (floarea-soarelui, dovleac, arahide) oleaginoase au un conţinut caloric crescut fiind foarte bogate în grăsimi nesaturate, minerale (fier, zinc, calciu, potasiu, magneziu, seleniu), vitamine (vitaminele B şi E) şi proteine. Ele pot fi consumate ca atare sau sunt folosite la fabricarea uleiului.
Ce fac bun
• prin conţinutul bogat de oligo-elemente (minerale)
stimulează sistemul imunitar şi cresc capacitatea de apărare a organismului. Cuprul este elementul esenţial în producerea unor substanţe numite interleukine, care combat infecţiile virale şi bacteriene.
• scad nivelul colesterolului în sânge şi în special a fracţiunii LDL-colesterol datorită grăsimilor nesaturate şi în special a acidului linoleic (omega 6). Acesta este un acid gras esenţial, precursor al prostaglandinelor, substanţe ce asigură buna fluiditate a sângelui, elasticitatea pereţilor vasculari şi menţinerea tensiunii arteriale.
• îmbunătăţesc fertilitatea masculină şi calitatea spermei prin aportul de seleniu.
• nucile ameliorează simptomele sindromului pre-menstrual prin conţinutul de vit. B6.
• fermitatea şi catifelarea pielii este dată de aportul de acid linoleic care menţine intactă structura şi asigură hidratarea corespunzătoare. Vit. E şi zincul sunt şi ele implicate în asigurarea calităţii pielii, iar proprietăţile antioxidante ale vitaminei E încetinesc procesul de îmbătrânire.
• uleiul de măsline este cel mai bine absorbit din intestin şi are efect benefic asupra funcţiilor digestive, îmbunătăţind tranzitul intestinal şi prevenind constipaţia.
• ţinut în gură pentru câteva minute uleiul de măsline păstrează albeaţa dinţilor şi întăreşte gingiile.
- uleiul de măsline e bogat în grăsimi mono-nesaturate (protector cardiac), iar uleiul de floarea-soarelui în vit. E (antioxidant).
migdalele sunt bogate în vit. E şi sunt una din cele mai bune surse vegetale de calciu.
fisticul conţine fier şi calciu.
- 1 pumn de alune sau nuci pe zi cresc performanţele intelectuale.
• pentru vegetarieni nucile şi seminţele reprezintă cea mai bună sursă de calciu şi proteine.
• fructele şi seminţele oleaginoase sunt gustări perfecte pentru copii, sportivi şi adolescenţi pentru că sunt energetice şi hrănitoare, iar prin glucidele rapide pe care le conţin refac repede rezervele calorice necesare în efortul intens fizic sau intelectual.
• avocado este unul din puţinele fructe bogate în uleiuri şi vit. E; cantitatea mare de vit. E ajută la cicatrizare, menţine calitatea pielii, întăreşte sistemul imunitar la bătrâni, scade riscul cardiovascular. în plus, ameliorează numărul şi mobilitatea spermatozoizilor
Ce fac rău
- cu un conţinut de 40-60 % materii grase (4-6 linguri de ulei la
ŞI GRĂSIMILE BUNE (NESATURATE) DIN ULEI CONŢIN 9 CAL/G, ADICĂ 45 CAL/LINGURIŢĂ
- organismul nostru consumă mai puţină energie pentru asimilarea grăsimilor, deci caloriile din lipide îngraşă mai mult decât cele din glucide.
- uleiul de cocos şi uleiul de palmier conţin doar grăsimi saturate, nu conţin colesterol, în schimb pierd toate efectele benefice specifice uleiurilor vegetale (în stare normală nu sunt lichide, ci solide). Acestea se apropie mai mult de slănină decât de ulei.
- prin încălzire uleiul eliberează produşi toxici, iar alimentele prăjite în ulei devin indigeste datorită crustei care se formează. Singura formă în care beneficiem de avantajele uleiului este să-l consumăm crud, adăugat peste mâncare, după ce a fost luată de pe foc.
- hidrogenarea grăsimilor este un proces de adăugare de hidrogen la o grăsime nesaturată (lichidă) pentru a o face rezistentă la oxidare (râncezire) şi a o transforma în grăsime solidă. Astfel ia naştere margarina din ulei vegetal. în acest proces industrial pot lua naştere acizi graşi într-o formă modificată (trans-acizi) care alterează funcţiile celulelor şi pot duce chiar la cancer.
- grăsimile hidrogenate sau trans sunt foarte periculoase pentru sănătate pentru că cresc LDL, TGL, rezistenţa la insulina şi scad HDL. Atenţie, există în foarte multe produse - citiţi eticheta!
Margarina e la fel de calorică precum şi untul, singurul avantaj este că nu conţine colesterol. Cu cât margarina e mai moale, cu atât e mai sănătoasă (conţine mai puţini acizi graşi trans).
- grăsimile sunt insolubile în apă şi mediu acid – de aceea plutesc în lichidul gastric din stomac şi încetinesc digestia, dând saţietate. Odată ajunse în intestin ele se amestecă cu bila, enzimele digestive şi pancreatice şi se emulsionează devenind solubile. Persoanele cu afecţiuni biliare şi digestive nu digeră uşor grăsimile, de aceea ele „cad greu" şi necesită ajutor medicamentos pentru digestie
Asocieri recomandate
Datorită conţinutului caloric foarte mare aceste alimente nu pot fi consumate singure, ci doar în combinaţii cu alte produse, în cantităţi mici, pentru a beneficia doar de efectele lor pozitive. Grăsimile necesită carbohidraţi pentru a fi metabolizate - direct din lipide nu se poate face glucoza, unicul substrat energetic al organismului.
Consumaţi:
•seminţe şi fructe uscate cu cereale şi lapte
•ulei de orice fel pus peste legume proaspete sau gătite, în salate sau în făinoase (paste, orez)
Secrete culinare
- orice ulei vegetal este un amestec de grăsimi saturate, mononesaturate şi polinesaturate în proporţii diverse. Cu cât este mai saturat un ulei, cu atât e mai solid (vezi ulei de cocos).
- dacă punem la frigider ulei de măsline observăm că la baza sticlei acesta devine vâscos datorită grăsimilor mononesaturate. Uleiul de floarea-soarelui fiind polinesaturat rămâne lichid în orice condiţii.
- uleiul de porumb este excelent pentru gătit.
- nici un ulei vegetal nu conţine colesterol, deci sloganul „fără colesterol" pe o sticlă de ulei nu are sens.
* toate uleiurile au acelaşi conţinut caloric indiferent de provenienţa lor: de măsline, de floarea-soarelui, de nuci, de arahide, de porumb, de soia etc.
* uleiul de măsline „virgin" este obţinut prin procedee mecanice, fără a fi rafinat.
* uleiul de măsline „extravirgin prin presare la rece" este cel mai bun calitativ şi cel mai scump, fiind obţinut prin simpla presare a măslinelor.
* uleiul de măsline fără altă specificaţie este un ulei rafinat, al cărui gust a fost ameliorat pentru a înlătura savoarea şi aciditatea măslinelor. Este un ulei inferior primelor două, iar culoarea lui este galbenă, în loc să fie galben-verzuie
- untul de arahide sau „Nutella" a fost creat în secolul XVIII în SUA şi este bogat în grăsimi, fier şi calciu, folosindu-se pe pâine în acelaşi fel ca şi untul (strat subţire). Nu se mănâncă cu linguriţa pentru că nu este un desert.
- cumpăraţi întotdeauna amestecuri de nuci şi alune în ambalaje cât mai mici, ca să fiţi feriţi de excese.
- în contact prelungit cu aerul grăsimea râncezeşte (se oxidează) şi miroase specific, deci produsele uleioase trebuie ţinute în recipiente închise şi chiar la frigider (dacă a fost desfăcut ambalajul).
- există grăsime artificială - SPE (sucrose poliester) care poate fi substituită grăsimii naturale, este nedigerabilă şi neabsorbabilă (nu are calorii). Se găseşte în spray-uri speciale şi are efect laxativ
Porţia corectă
Chiar dacă au un conţinut caloric ridicat uleiurile şi fructele oleaginoase sunt indispensabile sănătăţii consumate în cantităţi foarte mici.
- 1 linguriţă ulei de orice fel = 45 cal
- 8 măsline negre mari (sau 15 mici) = 50 cal
- 10 măsline verzi mari (sau 15 mici) = 30 cal
- 1 pumn de seminţe în coajă = 30 g= 120 cal
- 1 pumn de fistic = 30 g= 180 cal
- 1 pod de palmă alune, nuci, migdale = 30 g= 180 cal
Datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali nesaturaţi uleiul vegetal trebuie consumat zilnic. 2-3 linguriţe/zi ulei de orice fel
o porţie de alune, nuci, seminţe - de 3 - 4 ori pe săptămână
FIECARE LINGURĂ DE ULEI ADAUGĂ 90 CAL MÂNCĂRII VOASTRE. DACĂ FOLOSIŢI SPRAY-UL DE ULEI FIECARE „PUF” COSTĂ DOAR 2 CAL, FIINDCĂ SE UMPLE CU O PARTE ULEI LA 7 PĂRŢI DE APĂ
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau