Hormonul de crestere uman este alcatuit din 191 aminoacizi si are specificitate de specie, adica nu poate avea efecte decat la specia umana • Hormonul de crestere nu are un rol esential in cresterea fatului din perioada uterina - dovada vie a importantei lui scazute in aceasta perioada rezida din dimensiunile relativ normale ale bebelusilor care se nasc cu deficit sever de hormon de crestere

Hormonul de crestere (cunoscut de specialisti dupa prescurtarea din limba engleza - GH, adica "growth hormone", sau sub denumirea de "hormon somatotrop") este secretat, printre alti multi hormoni, de celule specializate aflate in glanda hipofiza de la baza creierului. Hormonul de crestere uman este alcatuit din 191 aminoacizi si are specificitate de specie, adica nu poate avea efecte decat la specia umana.

Esential pentru cresterea in inaltime

Hormonul de crestere este esential pentru cresterea in inaltime, prin alungirea oaselor in perioada postnatala. Acest hormon va determina nu doar cresterea in inaltime, ci si cresterea in dimensiuni a tuturor tesuturilor si organelor (inclusiv a inimii, musculaturii, tiroidei, ficatului, limbii etc). Pe langa acestea, hormonul de crestere mai are si efecte metabolice, determinand utilizarea energetica a rezervelor din tesutul adipos, precum si cresterea nivelului de glucoza din sange printr-un efect antiinsulinic.

Copii nascuti cu deficit de hormon de crestere

Hormonul de crestere nu are un rol esential in cresterea fatului din perioada uterina - dovada vie a importantei lui scazute in aceasta perioada rezida din dimensiunile relativ normale ale bebelusilor care se nasc cu deficit sever de hormon de crestere. Copiii nascuti cu un astfel de deficit vor creste, insa, intr-un ritm mult mai lent decat copiii cu o secretie normala a acestui hormon, ramanand an de an din ce in ce mai in urma cu cresterea in inaltime. Astfel, deficitul de hormon de crestere, cunoscut si sub denumirea de nanism ("piticism") hipofizar, este din ce in ce mai evident odata cu inaintarea in varsta a copilului si sporirea handicapului statural.

Fata de "copil batran"

Copiii cu deficit de hormon de crestere (nanicii hipofizari) au o dezvoltare somatica relativ armonioasa, in sensul ca lungimea picioarelor este aproximativ egala cu jumatatea superioara a corpului. Totodata, intelectul lor este, de cele mai multe ori, normal. Datorita faptului ca nanicii hipofizari nu-si arata varsta reala, fiind confundati cu copii de o varsta mult mai mica, par in societate chiar mai inteligenti decat alti copii de aceeasi inaltime cu ei, dar cu o varsta cronologica (reala) in fapt mult mai mica.

O particularitate suplimentara a acestor copii este aspectul lor capitonat, "de pernita", datorita acumularii de tesut adipos prin lipsa utilizarii energetice a lipidelor. Musculatura acestor copii este, in acelasi timp, slab dezvoltata, acestia avand o stare de oboseala permanenta si o calitate a vietii mai scazuta.
Fata nanicilor hipofizari are un aspect de papusa, cu trasaturi mici ("acromicrie"). Nanicii hipofizari netratati ajunsi la varsta adulta ajung sa aiba o talie finala de copil si o fata de "copil batran", cunoscuta si sub numele de "facies infanto-senescent". De cele mai multe ori si dezvoltarea sexuala a copiilor cu nanism hipofizar lasa de dorit, la ei pubertatea declansandu-se mai tarziu sau chiar deloc.

Tratament injectabil zilnic

Odata diagnosticati, nanicii hipofizari beneficiaza de tratament injectabil zilnic cu hormon de crestere uman obtinut prin tehnici de biologie moleculara. Sub un astfel de tratament, nanicii hipofizari vor dezvolta un fenomen de "catch-up growth", adica de recuperare a taliei printr-o crestere accelerata, cu o viteza mai mare decat a celorlalti copii fara probleme de crestere, avand tendinta de a-i ajunge din urma. Cu cat diagnosticul de nanism hipofizar e pus mai devreme, cu atat handicapul statural de recuperat este mai mic si copilul tratat are sanse mai mari sa ajunga la o talie finala de adult, normala.

Scaderea rezervei de tesut adipos

Asa cum am mentionat anterior, hormonul de crestere nu are doar un efect de stimulare a cresterii (precum denumirea sa), inclusiv crestere a masei musculare, ci si efecte metabolice cu o scadere a rezervei de tesut adipos. In acest fel, hormonul de crestere optimizeaza compozitia corporala, stabilind un echilibru intre masa musculara si masa grasa. Aceste efecte au determinat utilizarea terapiei cu hormon de crestere pentru sporirea performantei atletice in contextul dopajului de performanta.


De asemenea, s-a constatat ca, odata cu inaintarea in varsta, la multe persoane se produse o scadere concomitenta a nivelului de hormon de crestere, fenomen cunoscut, prin analogie cu "menopauza", sub denumirea de "somatopauza" (adica scaderea secretiei de hormon de crestere, sau somatotrop, cu varsta). Persoanele cu un deficit de hormon de crestere aparut in viata adulta, chiar daca vor avea o talie normala, au tendinta sa aiba o performanta fizica scazuta si prin modificarea compozitiei corporale in sensul cresterii rezervei de tesut adipos si scaderii masei musculare. Aceste modificari asociate somatopauzei vor determina o scadere a calitatii vietii adultului. Administrarea zilnica de doze mici de hormon de crestere la adultii cu deficit de hormon de crestere dovedit va reoptimiza compozitia corporala si va determina cresterea calitatii vietii multora dintre ei, cu precadere a femeilor.

Cel mai inalt om din lume

Exista, totodata, si afectiuni in cazul carora secretia de hormon de crestere este exagerata, provenind dintr-o tumora hipofizara. Excesul de hormon de crestere apare mai rar in perioada copilariei, dar, atunci cand se intampla, deoarece organismul se afla in perioada cresterii si cartilagiile de crestere sunt inca deschise, cresterea va fi mult accelerata, aparand gigantismul prin exces de hormon de crestere. Exemple de giganti prin exces de hormon de crestere sunt foarte multe, pornind de la biblicul Goliath sau anticul faraon Akhenaten si ajungand la gigantii perioadei moderne, dintre care i-am putea enumera pe boxerul roman de origine aromana Gogea Mitu sau pe cel mai inalt roman in viata, Ghita Muresan. Cel mai inalt om din lume care a existat vreodata a fost americanul Robert Wadlow, care a atins o inaltime extrema, de 2,71 m.

Acromegalia

Mai frecvent, excesul tumoral de hormon de crestere apare in perioada adulta, atunci cand cresterea in inaltime s-a incheiat in urma inchiderii cartilagiilor de crestere. In aceste situatii are loc o crestere mai ales a extremitatilor (mainilor, picioarelor, nasului, fruntii) si a tesuturilor moi (limba, buze, inima, ficat, tiroida). Aceasta afectiune e cunoscuta sub numele de "acromegalie". 

Complicatii severe

Atat gigantismul, cat si acromegalia nu sunt boli inofensive, ci pot fi insotite de complicatii, de multe ori, severe, precum boli reumatismale, insuficienta respiratorie si moarte subita prin oprirea respiratiei in somn, insuficienta cardiaca prin cresterea excesiva si aberanta a inimii, diabet zaharat, retentie hidrica si hipertensiune arteriala, cresterea incidentei unor cancere, mai ales a celui de colon.
Gigantismul si acromegalia pot fi tratate prin extirparea chirurgicala a tumorii, eventual urmata de iradiere si de inhibitia secretiei tumorale de hormon de crestere sau a efectelor sale periferice.