O treime dintre români iau medicamente în funcție de informațiile găsite pe Internet

 Românii nu conștientizează posibilele efecte dramatice ale administrării de medicamente fără un consult medical în prealabil, astfel că o treime dintre ei iau medicamente în funcție de informațiile pe care le găsesc pe Internet, în timp ce aproape 20% așteaptă ca simptomele să treacă de la sine * automedicația cu antibiotice și analgezice: aproape 60 % dintre români nu realizează că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor, iar peste 20% spun că au luat antibiotice pentru răceală

Într-o lume modernă, cucerită de Internet, românii folosesc informațiile medicale disponibile online pentru a se diagnostica și trata, deși scopul acestora este să îi ajute pe oameni să înțeleagă cu ce boli se pot confrunta și să încurajeze prevenția. Cu toate acestea, autodiagnosticarea și automedicația, în special cu antibiotice, sunt fenomene frecvent întâlnite în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, care se traduc, de cele mai multe ori, prin boli identificate și tratate greșit. „Sunt foarte puțini oamenii care se autodiagnostichează corect. Poți să ai un simptom care să apară în cinci boli diferite, cu tratamente complet diferite. Când ai un diagnostic pus de medic, tratamentul va fi corect și rezolvarea va fi rapidă. Altfel, evoluția bolii va fi mult mai lungă și vor apărea complicații", spune medicul clinician Ana Maria Apostol, medic primar ORL în cadrul MedLife.

Fenomenul autodiagnosticării și riscurile asociate

Contrar aparențelor, autodiagnosticarea și automedicația sunt fenomene frecvent întâlnite și în rândul claselor sociale de mijloc și chiar înalte. 85% din persoanele care își pun un diagnostic și își administrează medicamente folosind informațiile de pe Internet sunt din mediul urban, peste 60% sunt absolvente de studii medii și superioare, iar mai mult de jumătate au un loc de muncă stabil. Totodată, dintre românii care obișnuiesc să se autodiagnosticheze, 64% sunt femei, iar 22% sunt persoane tinere, cu vârste cuprinse între 35 și 44 ani. 

Specialiștii atrag atenția că atunci când folosesc doar informații medicale online pentru a se autodiagnostica sau trata, oamenii se supun anumitor riscuri. Pe de-o parte, devin convinși de boală și acceptă cu greu un diagnostic diferit, dat de către medic. Totodată, devin stresați și anxioși, agâțându-se, de multe ori, de cel mai rău scenariu. Poate să apară cyberhondria, situația în care o persoană se confruntă cu o anxietate mare legată de sănătate din cauza căutării simptomelor pe Internet. Pe de altă parte, apare riscul administrării unor tratamente eronate. 

 

Automedicația poate cauza reacții adverse, supradozaj sau interacțiuni medicamentoase periculoase. În egală măsură, autodiagnosticarea incorectă este riscantă pentru sănătate și atunci când crezi că ai ceva minor și nu te adresezi medicului pentru tratament corespunzător. Poate duce la întârzieri în tratamentul unor afecțiuni mai grave, cum ar fi un posibil infarct, accident vascular cerebral, convulsii sau tumoră.

 

Automedicația – jumătate dintre români nu conștientizează riscurile automedicației, iar o treime dintre ei iau medicamente după consultarea informațiilor de pe Internet  

Automedicația este definită în mod tradițional ca fiind administrarea de substanțe medicamentoase sau a altor remedii din proprie inițiativă sau la sfatul altei persoane, fără a consulta un medic. 

Românii nu conștientizează posibilele efecte dramatice ale administrării de medicamente fără un consult medical în prealabil, astfel că o treime dintre ei iau medicamente în funcție de informațiile pe care le găsesc pe Internet, în timp ce aproape 20% așteaptă ca simptomele să treacă de la sine. Lipsa tratamentului sau administrarea incorectă a acestuia se traduce prin rezistență la agenți patogeni, reacții adverse, supradozaj și chiar cronicizarea unor boli prin întârzierea diagnosticului.

Există două categorii demografice pentru care autodiagnosticarea și automedicația prezintă riscuri speciale: persoanele în vârstă și copiii.

Automedicația la persoanele în vârstă prezintă anumite riscuri, mai ales atunci când sunt polimedicate (iau mai multe medicamente în același timp pentru mai multe boli), deoarece sunt mai susceptibile la reacții adverse la medicamente. Cauza principală de automedicație în rândul populației în vârstă a fost a cefaleea, iar medicamentul cel mai des folosit a fost analgezicul, conform unui studiu. 

În cazul copiilor și sugarilor, cel mai frecvent părinții apelează la automedicație în cazul stărilor de răceală, urmate de afecțiunile tractului gastro-intestinal, cele dermatologice și cele legate de avitaminoze, anemii. Motivul pentru care se alege automedicaţia copilului şi sugarului este lipsa de timp, asociată cu panica de a nu i se înrăutăți starea celui mic, iar de multe ori copilul ajunge la medic a doua sau a treia zi de la debutul bolii.

  

Utilizarea abuzivă de analgezice şi antiinflamatoare ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru întregul sistem de sănătate din România. Datele unui studiu arată că peste 60% dintre români recurg la automedicație pentru răceală sau gripă, dureri de cap, dureri articulare sau musculare, dintre aceștia majoritatea fiind din mediul urban.

 

În ceea ce privește antibioticele, acestea încă sunt folosite în cazul unor infecții virale. Astfel, românii trebuie să învețe că acestea sunt eficiente numai împotriva infecțiilor bacteriene și nu ajută în caz de răceală, la fel cum nu pot ameliora durerea de cap sau febra. 

Influența socială a semenilor este un factor important în formarea practicilor legate de sănătate, lucru confirmat de statistici, care arată că jumătate dintre români oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate.(8) Pentru a schimba comportamente legate de sănătate, avem nevoie de creșterea eforturilor de educație în domeniul sănătății și de cunoaștere a riscurilor și beneficiilor diferitelor practici.

Oamenii au nevoie să înțeleagă că pentru a pune un diagnostic corect, medicul se bazează nu doar pe istoricul medical și simptomatologia pacientului, ci și pe un examen clinic de specialitate, completat de investigații paraclinice (examen endoscopic, CT, RMN). În plus, un rol important îl au analizele de laborator, care în medicina de astăzi au devenit un sistem fundamental pentru orientarea clinicianului în a diagnostica corect și a trata ulterior pacientul. „Fără analize de laborator precise și țintite, în patologia clinică, un diagnostic corect este greu de obținut, dacă nu chiar imposibil. Manifestarea clinică foarte nuanțată a diverselor patologii are nevoie de obiectivare prin analize de laborator, iar acest fapt îi conferă clinicianului siguranță în tratarea pacientului", susține dr. Roxana Radu, medic specialist medicină de laborator MedLife.

Nicoleta ZANCU