PEŞTELE ŞI FRUCTELE DE MARE

 PEŞTELE ŞI FRUCTELE DE MARE

Peştele este un aliment cu multiple calităţi dietetice, foarte uşor de digerat şi foarte nutritiv datorită conţinutului său bogat în proteine de calitatea I (cu toţi aminoacizii esenţiali), vitamine (A, D, E, Bl2) şi minerale (fosfor, iod, potasiu). în plus grăsimea din peşte este una nepericuloasă, bogată în acizi graşi nesaturaţi, dar şi în acizi graşi esenţiali (omega 3 şi omega 6), care nu pot fi sintetizaţi în organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie

 

Ce face bun

-   scade riscul bolilor cardiovasculare.

-   uleiurile esenţiale fluidifică sângele şi diminuează efectele inflamatorii, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi aterogeneză (formarea şi fixarea plăcilor aterom pe vase).

-   acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6 intră în alcătuirea prostaglandinelor (substanţe ce combat procesele inflamatorii), deci consumul zilnic de peşte gras duce la ameliorarea simptomelor în boli precum psorazis, poliartrita reumatoidă şi creşte activitatea sistemului imunitar.

-   peştele gras conţine vit. D, esenţială în absorbţia şi fixarea calciului în oase, deci reduce riscul de osteoporoză.

-   peştele din conservă (sardine), care are oase, este o sursă excelentă de calciu.

-   fierul din peşte (ton, anchois) este absorbit de 30 de ori mai bine decât fierul din vegetale şi ajută la prevenirea anemiei.

-   stridiile sunt singurul aliment cu reale proprietăţi afrodisiace, deoarece stimulează eliberarea hormonilor sexuali (estrogen şi testosteron), iar prin conţinutul crescut de zinc asigură o bună calitate a spermei.

-grăsimile din peşte au efect pozitiv asupra grăsimilor sangvine, crescând HDL-colesterolul (cu efect protector cardio-vascular) şi scăzând trigliceridele şi LDL-colesterolul.

-   fructele de mare sunt foarte sărace în calorii, bogate în proteine şi minerale (zinc, fier, seleniu), de aceea sunt recomandate în dietă.

-   tot ce vine din mare şi din ocean are un conţinut crescut de iod şi ajută metabolismul să-şi intensifice arderile prin stimularea glandei tiroide.

-   sardinele ajută la creşterea metabolismului bazai datorită conţinutuluicrescut de calciu. De asemenea, previn perioadele de stagnare din cursul dietelor

O porţie de 100 g stridii aduce 900 % din nevoile zilnice de zinc ale unui adult. Scoicile conţin mult fier.

Homarul este o sursă excelentă de seleniu, care stimulează sistemul imunitar.

 

Ce face rău:

-   creveţii sunt bogaţi in calciu, dar şi în colesterol, însă acest colesterol nu duce la creşterea colesterolului din sânge la persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic.

-   toate produsele din apă pot conţine cantităţi toxice de metale poluate (mercur) - atenţie de unde le cumpăraţi!

-   peştele care se consumă crud trebuie să fie de o calitate ireproşabilă.

-   pielea de la peşte este un depozit de grăsime 100 % şi nu trebuie consumată.

-   peştele sărat şi afumat este contraindicat persoanelor cu hipertensiune arterială sau boli hepatice.

 

Datorită conţinutului redus de calorii, pentru a fi o masă completă peştele trebuie asociat cu glucide lente (orez, cartofi, mămăligă) şi cu legume de orice fel, care completează aportul de fibre şi vitamine (vit. C).

Zeama de lămâie ajută la digestia proteinelor şi creşte absorbţia de fier din peşte.

Există 2 tipuri de peşte:

-   peşte slab - conţinut de grăsime 5-7 g/100 g (păstrăv, biban, ştiucă, crap).

-   peşte gras - conţinut de grăsime peste 10g/100g (somn, somon, ton, macrou, hering, sardine, scrum­bie). La peştele gras lipidele sunt dispersate în carne.

  folosiţi doar conservele de peşte în saramură sau în suc propriu (apă), nu în ulei, chiar dacă e de măsline.

• nu mâncaţi peşte pane sau prăjit.

•  gătiţi la cuptor, în sauté, în folie de aluminiu, la vapori sau la grătar (în cazul peştelui gras).

• gătiţi fructele de mare cu sos de roşii, fierte cu vin şi arome; nu le mâncaţi cu maioneză şi nu le faceţi pane.

• consumaţi icrele negre sau roşii ca atare, pe pâine prăjită cu unt. Nu le transformaţi în salată de icre, deoarece cantitatea de ulei folosită este enormă, iar conţinutul caloric pe măsură.

• prin afumare şi uscare peştele pierde din grăsime ( 175 cal/100 g somon proaspăt şi 100 cal/100 g somon afumat), deci puteţi consuma o cantitate suficient de mare cât să vă sature.

• peştele marinat şi saramura reprezintă variante dietetice de preparare.

• peştele proaspăt, trebuie să aibă:

ochi strălucitori

carne fermă

solzi lucioşi nelipicioşi

•         dacă vreţi să congelaţi peşte, înainte de a-l băga la frigider, scoateţi-i măruntaiele.

Fructele de mare sunt de 2 feluri:

-   crustacee (cu carapace): creveţi, crabi, homari, languste

-   moluşte: stridii, scoici, calamari, caracatiţă

Conţinutul caloric al peştelui este mic (80 cal/100 g peşte slab şi 140 cal/100 g peşte gras), de aceea porţia de peşte trebuie să fie puţin mai mare decât porţia de carne.

1 porţie peşte slab = 180 g = 200 cal (3 g grăsime)

1 porţie peşte gras = 150g = 240 cal (11 g grăsime)

1 porţie fructe de mare sau peşte afumat = 100 g = 150 cal (2 g, respectiv 8 g grăsime)

	Peştele slab

 

 

fructele de mare şi peştele afumat 1 porţie = 2 pumni

 

Cât de des?

Niciodată nu mâncăm suficient peşte, aşa că recomandarea este: cât mai des posibil, chiar şi de mai multe ori pe zi. în privinţa peştelui gras 4-5 porţii/săptămână ne asigură aportul adecvat de acizi graşi esenţiali, dar putem mânca şi 1 porţie pe zi ca să fim supersănătoşi