Sfaturi pentru a-ti pastra sanatatea in perioadele cu vreme rece

 

 

Din cauza frigului, corpul pierde căldură mai repede decât o poate produce, situaţie care poartă numele de hipotermie. Ea afectează de obicei copiii şi vârstnicii, însă şi tinerii fără probleme medicale pot suferi dacă stau o perioadă îndelungată în frig. Hipotermia se manifestă în primă fază prin frisoane, tulburări de echilibru, de vorbire, prin piele rece, palidă sau de culoare albăstruie.
Scleroză multiplă
Simptomele sclerozei multiple se pot agrava iarna. Slăbiciunea musculară, problemele de mers, vederea înceţoşată, ameţelile, pierderile de memorie şi dificultăţile de concentrare pot deveni mai severe după un episod de gripă sau de răceală, pentru că aceste infecţii virale reactivează uneori boala.
Sfat: Stai departe de spaţiile aglomerate, pentru a nu contracta o răceală sau o gripă. De asemenea, ar fi bine să te vaccinezi antigripal. Este indicat să nu neglijezi tratamentul pe care ţi l-a recomandat doctorul.
Frigul scade imunitatea
Umezeala şi scăderea temperaturii şi a presiunii atmosferice slăbesc sistemul imunitar. În consecinţă, devenim mai vulnerabili la boli. Dacă vrei să nu ai probleme de sănătate iarna asta, încearcă să-ţi creşti imunitatea mâncând cât mai multe fructe şi legume, pentru că vitaminele şi mineralele au acest efect protector.
Încearcă, de asemenea, să faci zilnic mişcare, pentru că şi ea întăreşte sistemul imunitar. Nu în ultimul rând, dormi opt ore pe noapte, pentru că somnul creşte rezistenţa organismului în faţa bolilor.

Dacă pierderea de căldură continuă pe o perioadă mai lungă de timp, ea poate scădea frecvenţa bătăilor cardiace, ducând la somnolenţă, probleme de respiraţie, pierderea cunoştinţei şi, în cazuri mai rare, chiar şi la deces. Frigul îţi poate afecta şi mâinile şi picioarele, provocând degerături. Nasul, urechile şi obrajii sunt şi ele în pericol în sezonul rece.
Sfat: Pentru a preveni hipotermia, îmbracă-te corespunzător temperaturilor scăzute şi nu bea alcool înainte de a ieşi afară. Iarna, poartă întotdeauna mănuşi, şosete groase din bumbac, căciulă, fular şi încălţăminte călduroasă.
Dacă ai frisoane, intră cât mai repede într-o
încăpere încălzită, acoperă-te cu pături şi bea ceaiuri. Dacă îţi simţi extremităţile reci şi ai furnicături pe aceste zone, încălzeşte-le printr-un masaj uşor cu un material gros.
Dureri articulare
Durerile din articulaţii se agravează din cauza frigului şi a umezelii. Iată de ce acesta nu este cel mai îndrăgit anotimp de către persoanele care suferă de reumatism. Artrozele şi artritele sunt cele mai frecvente forme de reumatism şi sunt cele care se agravează iarna.
Sfat: Evită să ieşi din casă când temperaturile sunt foarte scăzute, iar dacă ieşi, poartă genunchiere sau cotiere din material natural, gros. Dacă ai dureri de articulaţii, aplică pe încheieturi comprese calde şi stai liniştit sub o pătură groasă. Nu creşte doza de analgezice şi de antiinflamatoare fără să consulţi înainte medicul.
Răceală şi gripă
Virusurile supravieţuiesc mai mult timp în condiţii de frig şi de umezeală. Aşa se explică de ce răceala şi gripa sunt mai frecvente iarna.
Un adult poate face până la şase episoade de răceală într-o iarnă, iar un copil, până la opt. Copiii, vârstnicii şi persoanele care au un sistem imunitar slăbit fac cel mai uşor viroze.
Sfat: Nu frecventa locurile aglomerate şi spală-te cât mai des pe mâini, pentru că virusurile se transmit foarte uşor prin strănut sau prin contact direct cu suprafeţe contaminate. Şi nu uita: încă te mai poţi vaccina împotriva gripei sezoniere.
Boli de inimă
Vasele de sânge se contractă când temperaturile sunt scăzute, iar acest lucru îngreunează capacitatea inimii de a pompa sângele în corp. Din această cauză, creşte ritmul cardiac, iar persoanele care suferă de boli cardiovasculare au un risc mai mare de a suferi un infarct sau un atac cerebral în sezonul rece.
Sfat: Evită trecerile bruşte de la cald la frig sau invers. De preferat ar fi să nu ieşi din casă când este foarte frig, dimineaţa şi seara în special. Îmbracă-te cu haine groase, din fibre naturale, dar nu greoaie.
Dacă trebuie totuşi să ieşi, evită activităţile solicitante, pentru a nu pune inima la un efort suplimentar, pe lângă cel de adaptare la frig. Respectă întocmai tratamentul prescris de medic.
Crize de astm
Frigul şi umezeala inflamează căile respiratorii, ceea ce pentru o persoană cu astm înseamnă mai multe crize. Timpul mai mare petrecut în încăperi închise, neaerisite şi cu praf contribuie şi el la agravarea astmului sau chiar la apariţia lui, ca o reacţie alergică la acarieni sau la mucegaiuri.
Sfat: Încearcă să respiri pe cât posibil pe nas, şi nu pe gură, pentru a aduce aerul rece la o temperatură mai apropiată de cea a corpului. De asemenea, aeriseşte cât mai des încăperile în care stai. Bolile respiratorii favorizează crizele de astm, aşa că încearcă să previi orice viroză pe cât posibil.