Cătălin Atănăsoaei, atletul de la CS Politehnica Iași ce a învățat la parașutiști aterizarea la punct fix: Jocurile Olimpice de la Paris!

Cătălin Atănăsoaei putea ajunge un fotbalist bun. Chiar a început să practice fotbalul la 7 ani, la „Noua Generație”, cu antrenorul Sorin Ștefan, într-o generație din care s-a distins Ștefan Popescu, cel care a făcut junioratul la AS Roma, a jucat în Serie A cu Cesena și i-a dat gol în Cupa Italiei lui Napoli chiar pe „San Paolo”. Părinții lui Cătălin au simțit însă după șase ani că fotbalul la „Noua Generație” nu are viitor, iar tatăl său a mers la Liceul cu Program Sportiv, unde poate că tot la fotbal și-ar fi îndreptat fiul dacă nu i-ar fi ieșit în cale prof. Viorel Popovici. Cătălin avea atunci 13 ani, acum are 28 și tot cu prof. Popovici se pregătește, însă traseul sportiv n-a fost deloc unul linear, unul ușor previzibil. Au fost și nemulțumiri, chiar și o renunțare, au fost neliniști, a fost zbucium, dar până la urmă atletul originar din Dancu a ieșit la liman, de șase ani este cadru militar, iar sportul continuă să-i aducă satisfacții.

 

Profesorul Viorel Popovici i-a promis în 2006 tatălui lui Cătălin că într-un an îi va face băiatul campion național. Promisiune respectată, medalie de aur cu echipa la cros, performanță repetată și în anii următori. La individual, a fugit de obstacole, simțea că este o probă prea dificilă, dar tot a fost multiplu medaliat. Când a terminat junioratul nu era totuși prea încântat de tot ce realizase până atunci. Nouă luni a luat o pauză, n-a vrut să mai audă de atletism, dar parcă nici nu-i convenea să dea cu piciorul atâtor ani de muncă. A urmat un curs de asistent medical generalist, din care însă a parcurs doar un semestru. Sportul încă îl înghiontea și a dat curs propunerii unui club particular din Bacău. Acolo a apărut întâia oară varianta de a deveni cadru militar.

 

„Prima dată am refuzat, Armata mi se părea prea strictă pentru mine. Am mai analizat însă și am decis să mă înrolez. Am luat examenul și am ales să merg la o unitate de parașutiști la Bacău, eu care aveam rău de înălțime! Mi-am zis că era momentul să depășesc acea barieră, sportul m-a întărit suficient cât să și reușesc... Click AICI pentru continuarea materialului! Dragoș GAȘPAR