5 curiozități despre Cristofor Columb, care a crezut că Pământul are formă de pară

 Când vine vorba de cel mai renumit dintre exploratorii din Epoca Descoperirilor, este greu să separi adevărul de mit și faptele de legendă. De aceea, în cele ce urmează îți prezentăm cinci curiozități despre Cristofor Columb și unele detalii pe care, foarte probabil, nu le știai despre acest navigator și cele patru călătorii legendare ale sale.

1. Curiozități despre Cristofor Columb: Acesta nu era numele său adevărat

Iată prima dintre aceste curiozități despre Cristofor Columb. Acest om rămâne o figură istorică importantă în lumea întreagă și este subiect de cercetare de secole întregi. Însă multe detalii ale vieții sale sunt învăluite în mister.

Cei mai mulți cercetători sunt de acord că s-a născut în Genova, care acum face parte din Italia. Există însă și teorii care spun că era originar din Spania sau chiar din Polonia sau din Grecia. 

În italiană este numit Cristoforo Colombo și mult timp s-a crezut că acesta era numele său din naștere. În spaniolă era numit Cristobal Colon. Însă a mai fost numit, de el însuși sau de către alții, Christoual, Christovam, Christofferus de Colombo și chiar Xpoual de Colon.

Există chiar și o teorie care spune că și-a luat numele după un pirat pe nume Colombo.

2. Vasele lui nu se numeau așa cum se crede în general

Orice școlar îți poate spune că vasele se numeau Niña (se citește „ninia”), Pinta și Santa Maria. Însă cel puțin două dintre acestea erau, probabil, niște porecle date de marinari.

Pe vremea lui Columb, în Spania exista obiceiul de a boteza vasele după sfinți și de a le atribui porecle. Probabil că La Niña era porecla vasului numit Santa Clara.

Se crede că porecla provine de la numele proprietarului vasului, Juan Niño. Nu se știe care ar fi putut fi numele original al vasului Pinta. Santa Maria este numele celui de-al treilea vas, care era poreclit La Gallega.

Aceste curiozități despre Cristofor Columb te vor ajuta să îl cunoști mai bine pe marele explorator

---

Știai că…

• Până în clipa morții sale, Columb a rămas convins că nu a descoperit niciun continent nou? El a continuat să creadă că Japonia, China și curtea Marelui Han erau foarte aproape de pământurile pe care le-a găsit el, motiv pentru care, la bătrânețe, ajunsese de râsul aristocrației din Europa. Washington Irving (1783-1859), biograf al lui Columb, arată că exploratorul a propus o teorie ridicolă pentru a explica discrepanța: faptul că Pământul are formă pară și că nu a ajuns în Asia cunoscută din cauza părții care se îngustează spre coadă.
• Cristofor Columb a fost primul negustor de sclavi din Lumea Nouă? Dezamăgit că nu a descoperit aurul mult râvnit, a luat cu el spre Spania 550 de băștinași, însă mulți dintre ei au murit pe drum.

---

3. A făcut patru călătorii în Lumea Nouă

Columb a traversat oceanul prima dată în 1492. A făcut-o din nou în 1493, în 1498 și în 1502. Mulți sunt obișnuiți cu imaginea lui Columb înfigând un steag în partea de sud a Floridei, însă el a explorat doar o mică parte a Caraibilor – adică Bahamas, Cuba și Jamaica – și unele porțiuni din America Centrală.

4. Curiozități despre Cristofor Columb: Osemintele lui au călătorit la fel de mult

După ce a murit, în 1506, Columb a fost îngropat în Valladolid, Spania. Trei ani mai târziu rămășițele lui au fost depuse în mausoleul familiei sale, care se afla în Sevilla, în sudul țării. 

În 1542, conform dorinței fiului său, Diego, rămășițele lui Columb au fost duse în Santo Domingo, Hispaniola (astăzi, Republica Dominicană).

Spania a cedat Hispaniola Franței și, în 1795, rămășițele lui Columb au fost mutate în Havana, Cuba. După mai mult de 100 de ani, au fost trimise peste Atlantic și s-au întors în Sevilla în 1898.

5. Probabil că nu era grozav la matematică

Iată și ultima dintre aceste curiozități despre Cristofor Columb. La vremea în care Columb a făcut celebrele lui voiaje, mare parte din călătoriile pe mare erau făcute „la ghiceală”.

Mărimea exactă a Pământului era necunoscută și existau două metode de a măsura latitudinea – cea dezvoltată de filosoful grec Poseidonios și cea dezvoltată de arabii medievali. 

În calculele sale, Columb susținea că circumferința rezultată din ambele metode era aceeași, ignorând sau uitând că milele arabe erau mai lungi decât milele romane.

Folosind aceste date, care indicau că planeta era cu 25% mai mică, Columb i-a asigurat pe cei care îl susțineau că putea ajunge din Spania în Japonia în 30 de zile. Unii savanți cred că Columb a calculat „eronat” distanța în mod intenționat, însă nu putem fi siguri de acest lucru.