Cercetări controversate: LSD, Ecstasy şi ciupercile magice, tratamente pentru bolile fără leac?

O serie de cercetări medicale noi, dar controversate, sugerează că LSD-ul şi alte droguri psihedelice ar putea aduce contribuţii vitale medicinei.

Până de curând, a prescrie pacienţilor ecstasy, mescalină sau ciuperci magice era o metodă garantată prin care un psihiatru îşi putea pierde fondurile de cercetare, slujba şi chiar libertatea. Acum, însă, oamenii de ştiinţă încep să suspecteze că drogurile ilegale ar putea fi cheia ce va permite tratarea unui număr de afecţiuni fără leac, de la stresul post-traumatic până la depresie.

Aceste substanţe – printre care se numără psilocibina (derivat din ciupercile magice), LSD-ul şi ecstasy – afectează modul în care gândim şi ne comportăm, provocând totodată halucinaţii şi experienţe mistice. Cu toate acestea, o serie de studii realizate în SUA şi Marea Britanie încep să releve potenţialele lor beneficii. Una dintre aceste cercetări este supusă atenţiei în cadrul unui documentar difuzat zilele aceste pe postul Channel 4 din Marea Britanie.

„Oamenii devin foarte sensibili din punct de vedere emoţional atunci când consumă ecstasy, ceea ce înseamnă că psihoterapia devine mult mai eficientă”, explică Dr. Robin Carhart-Harris, unul dintre experţii care au efectuat acest studiu. În cadrul cercetării televizate, 26 de voluntari au consumat fie o doză de ecstasy, fie un placebo. Printre participanţii la studiu se numără scriitorul Lionel Shriver şi fostul parlamentar britanic Dr. Evan Harris. După ce au ingerat doza respectivă, voluntarii au fost examinaţi cu ajutorul unui scanner cerebral de specialiştii de la Imperial College London, pentru a observa cu exactitate schimbările ce au loc în creier sub influenţa drogului.

Cercetătorii au descoperit că voluntarii care au consumat ecstasy prezentau o activitate cerebrală sporită în zona din creier asociată amintirilor pozitive, iar zona asociată amintirilor negative prezenta o activitate mai redusă decât de obicei. „Credem că acest lucru înseamnă că pacienţii care au suferit o experienţă traumatizantă ar putea, sub influenţa acestui drog, accesa această amintire mai uşor, pentru a o «suprascrie» sau a o controla”, afirmă dr. Carhart-Harris.

Alte cercetări au revelat descoperiri surprinzătoare referitoare la psilocibină, un drog interzis în Marea Britanie. Observând efectele psilocibinei asupra creierului, cercetătorii afirmă că această substanţă ar putea permite conceperea unor noi tratamente pentru depresie şi pentru cefaleele agonizante.

Noutăţile ar putea părea radicale sau chiar periculoase, însă acum jumătate de secol studiile asupra efectelor drogurilor psihedelice erau foarte răspândite şi respectabile. În acea perioadă au fost publicate peste 1.000 de studii ce căutau noi metode prin care psihiatrii să ajute pacienţii, folosind substanţe halucinogene. În anii '70, însă, SUA a căzut pradă unei atitudini stricte anti-droguri, ceea ce a dus la restricţionarea cercetărilor în acest domeniu.

Acum, autorităţile încep să permită din nou efectuarea studiilor asupra drogurilor şi potenţialelor lor beneficii medicale. Cu toate acestea, cercetările în acest domeniu au fost puţine, deoarece fondurile erau greu de obţinut, iar abordarea acestui subiect putea duce la distrugerea carierei de cercetător. În ultimii ani, însă, atitudinea cadrelor medicale a început să se schimbe, un număr tot mai mare de voci afirmând că aceste substanţe pot contribui într-un mediu clinic la îmbunătăţirea vieţilor pacienţilor.

„Aceste droguri nu par să producă dependenţă”, afirmă Dr. Stephen Ross, directorul diviziei de Alcoolism şi Abuz de Droguri din cadrul Spitalului Bellevue din New York City. „Capacitatea acestor substanţe de a trata o serie de afecţiuni psihiatrice şi existenţiale este remarcabilă şi mult prea interesantă pentru a nu o studia”, a adăugat specialistul.

În SUA, sprijinul pentru aceste cercetări vine din partea organizaţiei Multidisciplinary Association for Psychedelic Studies, care a finanţat studii asupra tratării cu Ecstasy a stresului post-traumatic. În Marea Britanie, Fundaţia Beckley, înfiinţată în Oxford de Contesa Amanda Feilding, a iniţiat şi finanţat studii asupra efectelor drogurilor psihoactive şi asupra altor metode de modificare a conştiinţei, precum meditaţia.

„Niciunul dintre studiile realizate în Marea Britanie nu ar fi putut dus la bun sfârşit fără sprijinul Fundaţiei Beckley”, a comentat profesorul David Nutt, neuropsihofarmacolog la Imperial College London. David Nutt a coordonat consiliul însărcinat de guvernul Marii Britanii pentru a elabora politici anti-drog, însă a fost concediat după ce rapoartele consiliului au concluzionat că alcoolul şi tutunul sunt droguri mai nocive decât Ecstasy şi canabis.

Cele mai noi studii efectuate asupra Ecstasy şi a psilocibinei au fost efectuate în colaborare de Departamentul de Cercetări Psihofarmacologice din cadrul Imperial College, alături de Fundaţia Beckley, profesorul Nutt fiind coordonatorul ambelor cercetări. Fundaţia colaborează, de asemenea, cu Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA, asupra unei cercetări pe tema folosirii psilocibinei în cadrul psihoterapiei, pentru a trata dependenţa de tutun. Rezultatele studiului au fost surprinzătoare, arătând o rată de succes de 100% în convingerea pacienţilor să renunţe la dependenţa de tutun.

Criticii acestor studii afirmă că cercetările contribuie la popularizarea drogurilor. Cercetătorii susţin că studiile lor nu au ca scop legalizarea sau recomandarea consumului de droguri, ci folosirea acestor substanţe în cadrul proceselor medicale pentru a trata pacienţii. O mare problemă, explică specialiştii, este faptul că printre victimele „războiului împotriva drogurilor” se numără o serie de pacienţi care suferă astăzi de afecţiuni fără tratament şi care nu au acces la substanţele care le-ar putea reduce suferinţa şi îmbunătăţi viaţa din cauza stigmei asociate acum jumătate de secol potenţialelor leacuri.

Sursa: The Telegraph