Marea Piramidă din Egipt, cea mai enigmatică dintre minunile Antichității
Dimensiune font:
Întinsă de-a lungul câtorva milenii, civilizația Egiptului Antic a fost agentul afirmării geniului arhitectural sub forma piramidelor, printre altele. Marea Piramidă din Egipt – din complexul sau necropola de la Gizeh – este un exemplu de netăgăduit al acestui geniu, fiind construită pe vremea în care, pe Insula Wrangel, din Oceanul Arctic, încă trăiau mamuți lânoși!
Complexul de la Gizeh este compus din trei piramide principale – Marea Piramidă din Egipt, Piramida lui Kefren și Piramida lui Mikerinos – alături de alte piramide, așa-numitele „piramide ale reginelor”, și de Marele Sfinx.
Nu este surprinzător că grecii antici considerau că cea mai mare dintre aceste piramide era una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Dintre acestea, Marea Piramidă din Egipt este singura care a supraviețuit, după ce Mausoleul din Halicarnas a devenit, din păcate, o ruină, în urma or cutremure petrecute cu aproape 500 de ani în urmă.
În pofida faptului că în interiorul structurii nu au fost descoperite mumii sau hieroglife care să ateste rolul de mormânt de demnitar, majoritatea arheologilor se încăpățânează să considere Marea Piramidă din Egipt drept loc de odihnă veșnică a lui Keops, un faraon din dinastia IV-a.
Potrivit arheologiei convenționale, lucrările de construcție au durat 20 de ani, luând sfârșit în jurul anului 2650 î.e.n. Prin calcule matematice s-a stabilit că au fost folosite 2.3 milioane de blocuri de piatră, fiecare cântărind, în medie, 2.5 tone.
Keops (varianta grecească a numelui Khufu) ar fi decis ca piramida să fie construită pe platoul din Gizeh ca să fie vizibilă de la mare distanță. A botezat piramida „Akhet-Khufu”, ceea ce se traduce prin „Orizontul lui Khufu”.
Se estimează că piramida are o greutate de 5.9 milioane de tone și un volum de 2.5 milioane metri cubi. Potrivit arhitectului francez Jean-Pierre Houdin, dacă s-ar fi folosit tehnici moderne pentru construirea piramidei, ar fi costat în jur de 5 miliarde de dolari și ar fi necesitat o forță de muncă de 1.500 – 2.000 de oameni.
Contrar credințelor grecilor, dovezile sugerează că piramida a fost construită de către muncitori cu simbrie, care lucrau în schimburi de câte trei-patru luni pentru a fi scutiți de taxe. De asemenea, primeau zece felii de pâine și o carafă cu bere în fiecare zi.
Nu se cunoaște numărul exact de oameni care au trudit la ridicarea piramidei. Matematicianul Kurt Mendelssohn a propus numărul de 50.000 de oameni, iar egiptologii Ludwig Borchardt și Louis Croon credeau că numărul corect este de 36.000 de muncitori.
De asemenea, se estimează că în jur de 4.000 de oameni au scos piatra din carieră, au transportat-o și au poziționat-o corespunzător.
Inițial, piramida era albă, acoperită cu piatră de calcar bine lustruită
După ce cutremurul masiv care a lovit în anul 1303 a slăbit aderența calcarului, sultanul Bahri a folosit acest material pentru a construi moschei și fortărețe în Cairo. În 2013, a fost descoperită o colecție de papirusuri cu însemnări, numită „Jurnalul lui Merer”.
Colecția a fost descoperită într-o peșteră de către membrii unei misiuni franceze conduse de Pierre Tallet, de la Universitatea Paris – Sorbona. Textul dezvăluia felul în care au fost transportate la Gizeh pietrele de calcar de-a lungul mai multor luni, din Tora, de către aproximativ 40 de luntrași care lucrau sub coordonarea lui Merer.
Tora a fost un oraș minier antic în care se exploata cea mai frumoasă și mai albă piatră de calcar din întregul Egipt. În jur de 5.5 milioane de tone de calcar au fost folosite pentru Marea Piramidă din Egipt și fiecare bloc avea o fațadă înclinată.
După cutremur, multe blocuri de piatră au fost folosite de sultanul Bahri An-Nasir Nasir-ad-Din al-Hasan pentru a construi moschei și fortărețe. Mai târziu, în secolul XIX, guvernatorul otoman al Egiptului, Muhammad Ali Pașa, a îndepărtat și mai multe blocuri de piatră pentru a construi Moscheea de Alabastru din Cairo.
Câteva pietre de calcar șlefuite au rămas pe exteriorul piramidei până în ziua de azi.
Este Marea Piramidă din Egipt un monument funerar?
În interiorul piramidei se găsesc Camera Regelui, Camera Reginei, Marea Galerie și „Marele Vid”. Un tunel cunoscut drept „Tunelul Tâlharilor”, creat în jurul anului 820, duce în măruntaiele piramidei.
Camera Regelui (în care, potrivit unei anecdote, Napoleon Bonaparte a petrecut o noapte singur în timpul invaziei din Egipt) este construită din granit și conține numai sarcofagul. Acoperișul este format din nouă blocuri de piatră care cântăresc în total 400 de tone.
Sub acoperiș se află cinci compartimente cunoscute drept „Camerele de Sprijin” sau „de Susținere”, despre care se crede că susțin Camera Regelui și nu o lasă să se prăbușească. Camera Reginei este situată la jumătatea distanței dintre fațadele de nord și de sud ale piramidei.
Camera are trei puțuri în capăt, dintre care unul a fost descoperit de către cei de la National Geographic cu ajutorul unor dispozitive robotice. Puțul este prevăzut cu o ușă cu mâner din cupru. Nu se cunoaște ce se află dincolo de această intrare.
Marea Galerie este un pasaj lung de 47 de metri și oferă acces spre Camerele de Susținere. Marele Vid este un spațiu mare și gol aflat chiar deasupra Marii Galerii, descoperit în 2017 prin radiografie cu mezoni. Scopul său este, de asemenea, necunoscut.
Tunelul Tâlharilor a fost creat de califul al-Ma’amun cu ajutorul unui berbec de spart porți și ziduri de fortărețe. Tunelul înaintează în piatră cale de 27 de metri, după care cotește la stânga și duce spre Pasajul Ascendent. Pasajul urcă spre Marea Galerie.
Timp de aproape patru milenii, piramida a rămas cea mai înaltă structură construită de om
Inițial, după construire, piramida avea înălțimea de 280 de coți regali egipteni, adică 146 de metri. Însă, din cauza eroziunii și a dispariției piramidionului, obeliscul din vârf, piramida are acum înălțimea de 139 de metri.
Piramida a deținut recordul de cea mai înaltă structură până la construirea Catedralei Lincoln, din Anglia, care are 160 de metri. Însă turla centrală a catedralei a fost distrusă de o furtună în 1549 și nu a mai fost reconstruită.
Prin urmare, deținătoarea recordului a devenit catedrala Sfânta Maria (151 de metri) din Stralsund, Germania.
Marea Piramidă din Egipt, ultimul vestigiu al măiestriei antice
Lista celor șapte minuni ale lumii antice datează încă din secolele I și II î.e.n., deși canonul final a fost stabilit în Renaștere. Pe lângă Marea Piramidă din Egipt și Mausoleul din Halicarnas, lista cuprindea Colosul din Rodos, Statuia lui Zeus, Templul lui Artemis și Farul din Alexandria.
Din păcate, invaziile și cutremurele le-au distrus pe toate, Mausoleul fiind ultimul. Acesta a fost un mormânt construit între 353 și 350 î.e.n. pentru Mausolus, satrap (guvernator) al Imperiului Persan, și pentru soția lui, Artemisa a II-a.
Monumentul se afla în Halicarnas, în Turcia de azi. Structura avea o înălțime de aproximativ 45 de metri și era împodobită cu basoreliefuri pe fiecare parte. Fiecare latură a fost creată de câte un sculptor grec celebru: Leochares, Timotheus, Bryaxis și Scopas din Paros.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau