Multe regiuni, inclusiv sudul Europei, vor deveni desert. Faometea se instaleaza cu fiecare grad cu care incalzim planeta

 De la uragane distrugatoare, la valuri de caldura mortale, fenomenele meteorologice extreme sunt doar unul dintre efectele schimbarilor climatice. Un alt aspect ingrijorator si, cu toate acestea, mai putin evident, al crizei climatice este impactul acesteia asupra alimentelor, se arata intr-o analiza Foreign Policy.

Sa luam exemplul ghetarilor din Muntii Himalaya, propune sursa citata. Atunci cand ne gandim la topirea lor ne intristram pentru ca pierdem niste minuni ale naturii si ne ingrijoram in legatura cu impactul acestui fenomen asupra nivelului marii. Nu ne gandim prea mult la ce inseamna acesti ghetari pentru mancarea din farfuria noastra.

Jumatate din populatia asiatica depinde de apa care provine din acesti ghetari - nu doar pentru consum propriu, ci mai ales pentru agricultura.

Timp de mii de ani, scurgerile au fost inlocuite cu gheata noua care a continuat sa se formeze in munti. Acum, insa, gheata se topeste mai repede decat rata refacerii.
 

In cazul in care vom continua nestingheriti pe traiectoria actuala, ceea ce se va intampla in absenta unor masuri eficiente din partea guvernelor lumii pentru reducerea emisiilor, acesti ghetari vor disparea intr-un interval echivalent cu o viata de om, aruncand in criza 800 de milioane de oameni.

Dar nu este vorba doar despre Asia. Seceta si desertificarea vor transforma Irakul, Siria si in general Orientul Mijlociu in regiuni improprii agriculturii. Europa de Sud se va ofili si va deveni o prelungire a desertului Sahara, iar regiuni importante in productia mondiala de hrana din China si SUA vor fi la randul lor afectate, se arata in analiza.

La randul sau, NASA avertizeaza ca seceta extrema ar putea transforma campiile americane intr-o vasta regiune arida.

Oamenii de stiinta estimeaza ca pentru fiecare grad cu care incalzim planeta, culturile de cereale de baza vor cunoaste un declin de 10 la suta, se arata in cartea "The Uninhabitable Earth" a lui David Wallace-Wells, citata in analiza Foreign Policy. In ritmul actual, aceste culturi vor descreste cu circa 40 la suta pana la sfarsitul secolului.

Daca in circumstante normale deficitele alimentare regionale pot fi corectate cu ajutorul surplusurilor din alta parte, exista marele risc ca schimbarile climatice sa provoace astfel de crize alimentare simultan in mai multe regiuni ale globului.

Raspandirea foametei, malnutritia si tulburari de crestere in randul copiilor sunt cateva dintre efectele prognozate ale schimbarilor climatice. Toate acestea vor avea implicatii serioase si asupra stabilitatii politice globale, ca urmare a deplasarilor masive de populatie care vor avea loc.

Sistemele politice se confrunta deja cu impactul crizei refugiatilor, care creeaza un mediu propice dezvoltarii miscarilor fasciste.

Schimbarile climatice distrug agricultura, agricultura distruge clima

Ironia este, se mai arata in analiza, ca, in timp ce schimbarile climatice afecteaza sistemul global al productiei de alimente, acesta din urma este o cauza majora a crizei climatice.

De vina este in principal agricultura industriala, modelul dominant din ultima jumatate de secol. Aceasta presupune defrisari agresive, exploatarea intensiva a terenurilor si utilizarea masiva a ingrasamintelor chimice, care degradeaza rapid solul si elibereaza cantitati uriase de CO2 in atmosfera.