Oamenii tind să-şi amintească veştile bune

Oamenii tind să-şi amintească veştile bune şi să le atenueze pe cele rele: creierul filtrează ambele stări, apoi ne face să ne amintim lucrurile bune mai puternic decât pe cele negative. E o trăsătură umană standard, iar oamenii de ştiinţă înţeleg acum mecanismul.

Oamenii de ştiinţă descoperă de ce îţi aminteşti lucrurile bune, dar le ignori pe cele negative

O echipă de cercetători de la University College din Londra a făcut experimente care au presupus stimulări ale creierului prin intermediul câmpului magnetic şi au constatat că pot stopa cu uşurinţă acest efect. Ei au descoperit că prin stimularea unei regiuni a creierului numită girus inferior frontal stâng (IFG), pot anula înclinaţiile de acest tip ale creierului, făcându-l să fie receptive în mod egal atât la veştile bune, cât şi la cele rele.

Echipa a folosit stimulări magnetice transcraniene (TMS) pentru a dezactiva temporar atât partea stânga, cât şi pe cea dreaptă a creierului sau o altă porţiune a creierului, pe 30 de voluntari. Apoi au pus întrebări participanţilor în legătură cu şansa de a trece prin experienţe nefericite de viaţă - jafuri, stadiul terminal al unor boli, în fine, genul acesta de lucruri. Ceva mai târziu li s-au oferit mai multe amănunte şi au fost rugaţi să-şi reevalueze afirmaţiile. Tendinţa optimistă a dispărut în cazul celor cărora li s-a dezactivat girusul frontal inferior stâng, dar a rămas la ceilalţi.

Rezultatele, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, sunt primele care oferă dovezi cauzale clare care demonstrează faptul că această regiune a creierului ne face să ne amintim mai degrabă veştile bune. Totuşi, e interesant de remarcat faptul că 40% dintre pacienţii cărora le-a fost dezactivată temporar respectiva regiune a creierului au manifestat în continuare acea tendinţă, doar că la un nivel mai redus decât cel înregistrat în rândurile participanţilor din grupul de control. Acest lucru sugerează faptul că unor oameni le e mai uşor să blocheze veştile rele.

Dincolo de această mică ciudăţenie, rezultatele promit să deschidă multe drumuri către noi cercetări, cum ar fi aspectul foarte important al înţelegerii mai bune a mecanismelor care stau la baza depresiei. Pentru că această tendinţă de amintire mai degrabă a veştilor bune e mai puţin întâlnită în cazul celor care suferă de depresie, prin înţelegerea modului de funcţionare normal al creierului oamenii de ştiinţă vor avea şanse mai mari de a-i ajuta pe cei care nu sunt atât de norocoşi să posede un asemenea creier.

 

Sursa:scientia.ro