.jpg)
.jpg)
Ce secrete teribile ascunde trecutul Papei Francisc?
Dimensiune font:
| 19-03-2013 09:18
Este curat trecutul Papei Francisc? Aceasta este intrebarea care creeaza vii controverse atat in Argentina, tara natala a Papei, dar si in intreaga lume.
Organizatii pentru apararea drepturilor omului din Argentina vorbesc despre o apropiere suspecta a lui Jorge Bergoglio cu junta militara care a condus tara intre 1976-1983.
Vaticanul a respins in mod ferm acuzatiile la adresa papei Francisc, referitoare la o presupusa colaborare a lui cu junta militara argentiniana, insa in tara natala a Papei, Argentina, multe ONG-uri sunt de alta parere.
Nu toti argentinieni sunt entuziasmati de alegerea noului papa. Nu a fost atat de surprinzator nici faptul ca presedintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, l-a felicitat pe fostul arhiepiscop de Buenos Aires cu ceva intarziere si intr-un mod destul de rece. Politicianul populist si conservatorul teolog iezuit nu au fost niciodata apropiati.
Nu se asteapta nimeni ca, pe viitor, relatiile dintre cei doi sa sufere schimbari radicale. Alti argetinieni nu numai ca au o atitudine glaciala fata de noul papa, dar considera ca aceasta alegere a fost una gresita, noteaza Deutsche Welle.
"Initial, am crezut ca aceasta e vreo greseala", spune Graciela Lois, presedintele organizatiei "Rudele arestatilor si celor disparuti fara urma din motive politice". Graciela Lois si alti aparatori ai drepturilor omului il acuza pe noul papa ca a fost foarte apropiat de liderii regimului dictatorial care a condus Argentina intre anii 1976-1983 ai secolului trecut. Pe aceea vreme, Jorge Mario Bergoglio era seful ordinului iezuitilor din Argentina.
Acuzatii grave
Contestatarii lui Bergoglio sustin ca noul papa stia de rapirile si executarile opozantilor regimului de atunci. Carlos Pisoni, liderul organizatiei "Hijos", care si astazi cauta victime ale dictaturii, disparute fara urma, spune ca exista multe dovezi care atesta rolul activ jucat de cardinalul Bergoglio in timpul dictaturii militare.
Este vorba despre rapirea a doi preoti iezuiti in 1976, care au fost maltratati timp de 5 luni. Cand au scapat din inchisoare, acestia au spus ca au fost predati autoritatilor militare de Bergoglio.
"Ca un iezuit de frunte, Bergoglio nu si-a asumat raspunderea si nu i-a aparat pe cei doi", spune activista Graciela Lois. In anul 2005, in ajunul alegerii noului papa, un avocat aparator al drepturilor omului, a sesizat instanta despre acest caz.
Atunci, printre pretendentii la scaunul papal, era si arhiepiscopul de Buenos Aires. Acesta, insa, nu a strans numarul necesar de voturi, fiind ales cardinalul Joseph Ratzinger.
Un alt caz face referire la o femeie disparuta fara urma in timpul regimului militar din Argentina. Se spune ca fratele acesteia s-a adresat cardinalului Jorge Mario Bergoglio, cerandu-i ajutorul. Cererea sa a ramas, insa, fara raspuns.
Exista dovezi?
Cele doua cazuri amintite au ajuns pe masa justitiei, iar Bergoglio a fost chemat sa dea declaratii. Arhiepiscopul de Buenos Aires a negat toate acuzatiile, sustinand in fata instantei ca a avut chiar o intalnire personala cu dictatorul Jorge Rafael Videla, pentru a-i cere ca cei doi preoti sa fie eliberati.
In cartea sa autobiografica, Bergoglio neaga aceste acuzatii, iar criticii sai nu au putut oferi suficiente dovezi pentru o eventuala vina a sa.
Nu putini sunt cei care sustin ca exista o campanie de denigrare dusa impotriva teologului conservator, ales recent papa. Aparatorii sai vorbesc ca el chiar a protejat opozantii juntei militare, ajutandu-i sa paraseasca tara.
Noul papa Francisc are si un aparator destul de cunoscut, care nu e celebru doar in Argentina. Sculptorul Adolfo Perez Esquivel, detinator al premiului Nobel pentru Pace in 1980, ne asigura ca Bergoglio nu a colaborat niciodata cu junta militara.
"Nu a avut niciun contact cu acea dictatura. Au fost episcopi care au colaborat, insa Bergoglio, in mod categoric, nu e printre ei", spune sculptorul.
Organizatii pentru apararea drepturilor omului din Argentina vorbesc despre o apropiere suspecta a lui Jorge Bergoglio cu junta militara care a condus tara intre 1976-1983.
Vaticanul a respins in mod ferm acuzatiile la adresa papei Francisc, referitoare la o presupusa colaborare a lui cu junta militara argentiniana, insa in tara natala a Papei, Argentina, multe ONG-uri sunt de alta parere.
Nu toti argentinieni sunt entuziasmati de alegerea noului papa. Nu a fost atat de surprinzator nici faptul ca presedintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, l-a felicitat pe fostul arhiepiscop de Buenos Aires cu ceva intarziere si intr-un mod destul de rece. Politicianul populist si conservatorul teolog iezuit nu au fost niciodata apropiati.
Nu se asteapta nimeni ca, pe viitor, relatiile dintre cei doi sa sufere schimbari radicale. Alti argetinieni nu numai ca au o atitudine glaciala fata de noul papa, dar considera ca aceasta alegere a fost una gresita, noteaza Deutsche Welle.
"Initial, am crezut ca aceasta e vreo greseala", spune Graciela Lois, presedintele organizatiei "Rudele arestatilor si celor disparuti fara urma din motive politice". Graciela Lois si alti aparatori ai drepturilor omului il acuza pe noul papa ca a fost foarte apropiat de liderii regimului dictatorial care a condus Argentina intre anii 1976-1983 ai secolului trecut. Pe aceea vreme, Jorge Mario Bergoglio era seful ordinului iezuitilor din Argentina.
Acuzatii grave
Contestatarii lui Bergoglio sustin ca noul papa stia de rapirile si executarile opozantilor regimului de atunci. Carlos Pisoni, liderul organizatiei "Hijos", care si astazi cauta victime ale dictaturii, disparute fara urma, spune ca exista multe dovezi care atesta rolul activ jucat de cardinalul Bergoglio in timpul dictaturii militare.
Este vorba despre rapirea a doi preoti iezuiti in 1976, care au fost maltratati timp de 5 luni. Cand au scapat din inchisoare, acestia au spus ca au fost predati autoritatilor militare de Bergoglio.
"Ca un iezuit de frunte, Bergoglio nu si-a asumat raspunderea si nu i-a aparat pe cei doi", spune activista Graciela Lois. In anul 2005, in ajunul alegerii noului papa, un avocat aparator al drepturilor omului, a sesizat instanta despre acest caz.
Atunci, printre pretendentii la scaunul papal, era si arhiepiscopul de Buenos Aires. Acesta, insa, nu a strans numarul necesar de voturi, fiind ales cardinalul Joseph Ratzinger.
Un alt caz face referire la o femeie disparuta fara urma in timpul regimului militar din Argentina. Se spune ca fratele acesteia s-a adresat cardinalului Jorge Mario Bergoglio, cerandu-i ajutorul. Cererea sa a ramas, insa, fara raspuns.
Exista dovezi?
Cele doua cazuri amintite au ajuns pe masa justitiei, iar Bergoglio a fost chemat sa dea declaratii. Arhiepiscopul de Buenos Aires a negat toate acuzatiile, sustinand in fata instantei ca a avut chiar o intalnire personala cu dictatorul Jorge Rafael Videla, pentru a-i cere ca cei doi preoti sa fie eliberati.
In cartea sa autobiografica, Bergoglio neaga aceste acuzatii, iar criticii sai nu au putut oferi suficiente dovezi pentru o eventuala vina a sa.
Nu putini sunt cei care sustin ca exista o campanie de denigrare dusa impotriva teologului conservator, ales recent papa. Aparatorii sai vorbesc ca el chiar a protejat opozantii juntei militare, ajutandu-i sa paraseasca tara.
Noul papa Francisc are si un aparator destul de cunoscut, care nu e celebru doar in Argentina. Sculptorul Adolfo Perez Esquivel, detinator al premiului Nobel pentru Pace in 1980, ne asigura ca Bergoglio nu a colaborat niciodata cu junta militara.
"Nu a avut niciun contact cu acea dictatura. Au fost episcopi care au colaborat, insa Bergoglio, in mod categoric, nu e printre ei", spune sculptorul.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
.gif)
.png)
.png)
.png)
Adauga comentariul tau