Terapie în culorile speranței

De 30 ani, pentru întreaga omenire , ziua de 3 Decembrie reprezintă un prilej şi o şansă, în acelaşi timp, pentru a fi solidari cu persoanele cu dizabilităţi, pentru că această zi le este dedicată cu multă dragoste şi empatie. Din datele oficiale ale Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în România sunt peste 800.000 de copii şi adulţi a căror viaţă e o luptă continuă cu barierele impuse de dizabilitate şi prejudecăţile celor din jurul lor.

Echipa Fundaţiei Star of Hope Romania invită toţi ieşenii sâmbătă, în Atrium Palas Mall, începând cu ora 17, să schimbe un destin prin artă. „Vom picta sau, mai bine zis vom repicta, în culori acrilice celebra lucrare Noapte bună, semnată de pictorul Nicolae Tonitza. Prin culoare, vom oferi tuturor copiilor cu dizabilităţi o șansă mai bună prin terapie. Un strop de creativitate şi o donaţie cât de mică înseamnă RECUPERARE PRIN TERAPIE pentru copiii cu dizabilităţi, români şi ucraineni, din Centrele Star of Hope România”, a spus Aura Vatamaniuc, președintele fundației. De asemenea, iubitorii de artă vor putea licita tablouri originale oferite de renumiţi artişti plastici ieşeni pentru asigurarea accesului la recuperare prin terapie a copiilor vulnerabilizaţi de diagnostic - autism, Sindrom Down, parapareză spastică etc. Unul dintre tablourile ce vor fi expuse pentru licitaţie, Golden Forest, aparţine artistului plastic Florin Andrici. Lucrarea este alcătuită din 3 imagini care dezvăluie frumusețea unei păduri în succesiunea anotimpurilor, de la verdele crud al primăverii, sfâșierea de culori printre frunze toamna, spre albul glacial al iernii. „Datorită implicării unor companii, a unor oameni cu inimă mare, cărora Star of Hope România le este recunoscătoare, până acum s-a strâns un număr de 40 de burse de terapie, însă insuficient comparativ cu numărul copiilor care au nevoie de recuperare prin terapie”, a mai spus Aura Vatamaniuc. Unul dintre copiii aflați în grija fundației este și Antonia, o fetiță cu o poveste sfâșietoare. Micuța are aproape doi ani. S-a născut prematur și a fost abandonată de mamă în spital. Nimeni nu a mai dorit să știe despre soarta ei, în afară de bunica maternă care a luat-o în plasament. La scurt timp au apărut și problemele. Antonia a fost diagnosticată cu sindrom RETT. Avea întârziere în dezvoltarea psihică și făcea crize de epilepsie. Ea locuiește cu bunica într-o cameră de cămin. Atât își permit. După ce a rătăcit o perioadă, și mama fetiței a venit să locuiască alături de ele, altă posibilitate nu avea. Antonia este încadrată în grad de handicap grav. Are nevoie de asistent personal și primește indemnizație de la DAS, singura sursă de venit pentru cele trei persoane O viață grea, un destin care poate fi totuși schimbat cu ajutorul oamenilor de bine care pot contribui la terapia micuței. A ei și a altor copii cu care viața nu a fost deloc blândă!
Maura ANGHEL