GALERIE FOTO- Cine ar putea fi succesorul Papei Francisc. Care sunt cardinalii favoriți să-i ia locul în fruntea Bisericii Catolice

 

 De când a fost ales în 2013, Papa Francisc a numit aproximativ două treimi dintre cardinalii care sunt eligibili acum pentru a fi aleși la șefia Bisericii Catolice. Important, el a numit mai mulți cardinali non-europeni decât în oricare pontificat precedent, scriu Reuters și The Telegraph.

•  

Odată cu moartea Papei Francisc, atenția lumii se îndreaptă acum către persoana care îl va înlocui. Următorul Suveran Pontif va fi ales dintre cardinalii care se vor aduna în Capela Sixtină de la Vatican pentru scrutinul secret.

Dar o predicție nu este deloc simplă.

După ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013, foarte puțini observatori de la Vatican au prezis că Jorge Mario Bergoglio din Argentina va fi ales Papă. 

De data aceasta nu există candidați remarcabili, ceea ce face ca jocul predicțiilor să fie și mai dificil, scrie The Telegraph.

Există totuși nume care circulă pe coridoarele Vaticanului.

Schimbări structurale majore

Competiția, spun observatorii, se va reduce probabil la o luptă între progresiști, care aplaudă poziția relativ liberală a ultimului papă în ceea ce privește divorțurile, homosexualii și situația dificilă a refugiaților, și conservatori, care i-au detestat agenda, scrie The Telegraph. 

O variantă de compromis nu este exclusă.

Următorul papă va prelua conducerea unei Biserici modelate de numirile și reformele lui Francisc. 

În timpul mandatului său au avut loc schimbări structurale majore, inclusiv descentralizarea puterii Vaticanului și numirea mai multor cardinali non-europeni decât în oricare pontificat.

Pe 21 aprilie existau în total 252 de cardinali, dintre care 135 de cardinali electori sub 80 de ani. 109 dintre electori au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său Benedict și cinci de Ioan Paul al II-lea. Cine sunt însă numele vehiculate pentru a prelua funcția cea mai înaltă a Bisericii Catolice?

Peter Erdo

Pentru conservatori există Peter Erdo, un cardinal maghiar și arhiepiscop de Esztergom-Budapesta.

 

 

„Erdo este un candidat important pentru aripa conservatoare a Bisericii. Oamenii îl plac pentru că este un canonist puternic – este competent în dreptul Bisericii”, a declarat Edward Pentin, expert în Vatican și autor al cărții „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”. 

„Mulți catolici simt că Biserica trebuie să fie readusă de la un sentiment de anarhie ecleziastică care a evoluat sub Francisc. Erdo ar oferi o pereche de mâini sigure”, a mai spus acesta.

În trecut, Erdo a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane. El a fost numit cardinal în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Luis Antonio Tagle

Printre liberalii din cadrul Bisericii Catolice, cardinalul Luis Antonio Tagle este un nume adesea menționat.

Supranumit „Francisc al Asiei” pentru buna sa dispoziție și opiniile sale progresiste, acesta provine din Filipine și, dacă va fi ales, ar fi primul papă asiatic. 

 

 

Tagle are ceva din umilința Papei Francisc – la seminarul din Filipine unde a locuit timp de aproximativ 20 de ani, camera sa nu avea aer condiționat sau televizor. Chiar și atunci când a fost numit episcop, a renunțat la o mașină și a mers la serviciu cu un autobuz. 

„Acum cinci sau șase ani, era favoritul Papei Francisc pentru a-i succeda. Este un concurent destul de puternic. Și este încă relativ tânăr”, a declarat Pentin.

Cu toate acestea, vârsta ar putea fi în defavoarea sa – cardinalii se feresc să numească un om relativ tânăr, deoarece mandatul său ar putea dura zeci de ani, zădărnicindu-le propriile ambiții și reducându-le șansele de a fi aleși într-o zi.

Pietro Parolin

Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului este, de asemenea, un candidat important.

Fără să fie de „stânga” sau „dreapta”, Parolin a fost mult timp considerat o figură moderată în cadrul bisericii. Profilul său a crescut în timpul războiului din Ucraina, Vaticanul prezentându-se ca un intermediar onest care ar putea, în cele din urmă, să medieze cu Moscova pentru a pune capăt conflictului.

Thomas Reese, preot catolic american și autor al cărții „Inside the Vatican”, a declarat: „Este un diplomat foarte competent.

 

 

„A fost creierul din spatele diplomației internaționale a Papei Francisc. Nu greșește deloc”, a spus acesta.

Cu toate acestea, el este afectat de un scandal imobiliar în care Vaticanul a pierdut milioane de euro prin achiziționarea necorespunzătoare a unui fost showroom Harrods din Londra.

„Se vor pune întrebări dacă a fost incompetent sau dacă a delegat responsabilitatea subordonaților. Oricum ar fi, ceva a mers prost și el era șeful. Există un proces în desfășurare, așa că ar putea umbri papalitatea sa”, a declarat părintele Reese. 

Alți candidați

Un alt candidat din aripa liberală a Bisericii este cardinalul Jose Tolentino Calaca de Mendonca, care provine din insula portugheză Madeira și a fost numit de Papa Francisc șef al unui departament pentru cultură și educație.

Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul de Bologna, este un alt italian cu șanse, un progresist care era considerat ca fiind apropiat de Papa Francisc.

 

 

Rămânând în Europa, cardinalul Mario Grech din Malta, secretarul general al Sinodului episcopilor, ar putea avea o șansă decentă de a obține postul de conducere.

Era considerat un apropiat al Papei Francisc, dar un conservator în suflet, ceea ce înseamnă că ar putea fi un candidat de compromis.

Din afara Europei, unul dintre numele cel mai des menționate este cardinalul Peter Turkson, din Ghana. Acesta a fost un consilier cheie al Papei Francisc pe teme precum schimbările climatice și justiția socială.

 

 

Dacă va fi ales de colegii săi cardinali în conclav, ar fi primul papă african de culoare din istorie. 

Un alt african care este menționat este cardinalul Robert Sarah, din Guineea, care a criticat ideologia de gen și a denunțat radicalismul islamic.

Considerat de critici drept un tradiționalist declarat, cardinalul Leo Burke, născut în Wisconsin, a fost numit cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2010.

Acesta a intrat în conflict public cu filosofiile mai liberale ale Papei Francisc, în special în ceea ce privește dorința sa de a permite cuplurilor divorțate și recăsătorit

De asemenea, a calificat drept „inacceptabil” noul limbaj al Bisericii în ceea ce privește căsătoriile civile și persoanele gay.

Cardinalul Pierbattista Pizzaballa este un alt posibil candidat.

 

 

Prelat de origine italiană care a slujit la Ierusalim timp de peste 30 de ani, cardinalul Pizzaballa este obișnuit să servească într-un mediu incredibil de tensionat.

Pizzaballa are puțin sub 60 de ani, ceea ce înseamnă că ar putea avea mai puține șanse să fie ales.

Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, este un alt nume luat în calcul.

Potrivit presei franceze, el este cunoscut în unele cercuri catolice interne sub numele de Ioan XXIV, într-o aluzie la asemănarea sa cu Papa Ioan XXIII, papa reformator cu fața rotundă de la începutul anilor 1960.

Aveline este cunoscut pentru natura sa populară și relaxată, pentru disponibilitatea sa de a face glume și pentru apropierea ideologică de Francisc, în special în ceea ce privește imigrația și relațiile cu lumea musulmană.

Cardinalul Juan Jose Omella, arhiepiscop de Barcelona, Spania, este un om după inima Papei Francisc.

El duce o viață modestă în ciuda titlului său înalt, dedicându-și cariera bisericească îngrijirii pastorale, promovând justiția socială și întruchipând o viziune plină de compasiune și incluzivă a catolicismului.

„Aproape jumătate dintre cardinali sunt acum din sudul global”

De când a fost ales în 2013, Papa Francisc a numit aproximativ două treimi dintre cardinalii care sunt eligibili acum pentru alegerea următorului papă.

„Aproape jumătate dintre cardinali sunt acum din sudul global. Ei au probleme care sunt diferite de problemele din Europa și SUA. Ei sunt preocupați de încălzirea globală, sărăcie, războaie civile, corupție în guvern”, a declarat părintele Reese, istoric al Bisericii și editorialist pentru Religion News Service.

„Toată politica este locală. Fiecare cardinal vrea să știe cum va fi văzut următorul papă în țara sa. Este el cineva care mă va asculta, care vorbește limba mea? Ei ar putea alege un cardinal din sudul global”, a adăugat acesta. 

Regulile Vaticanului prevăd că cardinalii trebuie să obțină o majoritate de două treimi atunci când se reunesc pentru a vota în conclav, care are loc în Capela Sixtină.

Pentru moment, nu există însă niciun candidat principal.

De fapt există atât de multe variabile, iar procesul este atât de opac, încât prezicerea unui câștigător este o afacere riscantă.

„Data trecută, când Benedict al XVI-lea a demisionat, am prezis că în niciun caz nu vor alege un papă iezuit. Ei au mers mai departe și au ales un papă iezuit. Aceasta a dovedit cât de slabă a fost înțelegerea noastră”, a spus părintele Reese.