Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. A studiat la Harvard și regretă că nu are copii

 
Maia Sandu, candidata partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, este prima femeie președinte a Republicii Moldova. Ea a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor cu 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de socialistul Igor Dodon.

 

Maia Sandu are 48 de ani, nu este căsătorită, are studii economice și vorbește engleza, rusa și spaniola. Aceasta deține un apartament de două camere în Chișinău și o masină Toyota, cumpărată în anul 2012.

Născută pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, aflat în zona de nord-vest a țării, Maia Sandu provine dintr-o familie în care părinții ei, tatăl Grigore si mama, Emilia, sunt director al complexului de porcine, respectiv profesoară. Amândoi au preferat să muncească în localitatea în care s-a născut Maia Sandu.

 

Maia Sandu are trei diplome de studii economice și administrare publică, dintre care una obținută la Harvard, iar între 2010 și 2012 a fost consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale. După 2 ani în care a câștigat 10.000 de dolari pe lună la Washington, Maia Sandu s-a întors la Chișinău și a preluat Ministerul Educației.

Maia Sandu: „Din păcate, nu am avut copii”
Într-un interviu pentru „Galben' – pe Youtube, a recunoscut că în trecut primea des întrebarea – când se mărită.

„Deja demult nu mă mai întreabă nimeni. Nu țin minte de la ce moment, dar nu mă mai întreabă. Bineînțeles că mă deranja, pe fiecare om deranjează asemenea întrebare. Eu le ziceam că încă sunt în căutarea omului perfect, dar nu l-am găsit și…', a mărturisit politiciana.

Maia Sandu a spus că vine dintr-o familie mare și sunt o familie unită, comunică cu verișorii și cu nepoții și, chiar fiind în politică, a reușit să mențină relațiile. „Din păcate, nu am avut copii și nu am văzut cum e, dar, cred că e greu să reușești și profesional. Și probabil trebuie să tai de undeva, dar sunt dintre acei care reușesc', a spus ea.

Implicată în politica de peste Prut din 2012, Maia Sandu a mizat în campania electorală pe o platformă anticorupție, promițând scoaterea țării din sărăcie, responsabilizarea autorităților și strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană.

 
Fost ministru al educației între 2012 și 2015, Maia Sandu a introdus camere de supraveghere la examenul de Bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă. Tot Maia Sandu a cerut procuraturii să verifice dacă actele de studii ale fostului său șef, premierul Chiril Gaburici, sunt autentice. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, iar Gaburici și-a dat demisia, potrivit Hotnews.ro.

Maia Sandu a candidat și la alegerile prezidențiale din 2016, însă a fost învinsă în turul 2 de candidatul pro-rus Igor Dodon, acesta obținând 52,11% din voturi. La 8 iunie 2019, a fost desemnată premier al Republicii Moldova, dar în aceeași zi Curtea Constituțională i-a invalidat numirea ca fiind neconstituțională, declanșând o criză politică peste Prut. Guvernul acesteia a fost demis prin moțiune de cenzură pe 12 noiembrie 2019.

Politologul Iulian Groza, director al Institutului de Politici și Reforme Europene din Republica Moldova, a declarat pentru Europa Liberă că victoria acesteia se datorează mai multor factori: mesajul de campanie a fost unul mai degrabă pozitiv, unificator, iar atenția principală a fost orientată pe așteptarea generală de schimbare, de dreptate, justiție și anticorupție.

Votul din diaspora a fost un alt factor decisiv. Igor Dodon a dus o campanie cu mai multe atacuri la diaspora, ceea ce a avut un efect invers decât se așteptau consultanții ruși ai lui Dodon.

Sandu se va confrunta foarte probabil cu un parlament ostil, Partidul Socialiștilor din Moldova al lui Dodon deținând 37 de mandate din totalul de 101.