De unde vine numele sărbătorii de Halloween. Obiceiuri de Halloween în toate colțurile lumii

 Halloween este o sărbătoare de origine irlandeză (celtică), preluată în timp de multe popoare din lumea occidentală. Numele sărbătorii de Halloween provine de la "All Hallows' Even" - sărbătoarea creștină a tuturor sfinților, din 1 noiembrie. Sărbătoarea de ​Halloween începe în seara zilei de 31 octombrie şi se încheie a doua zi.

Halloween îşi are originile păgâne în sărbătoarea celtică Samhain, celebrată în Antichitate în Anglia şi Irlanda, pentru a marca sosirea Anului Nou celtic. Conform tradiţiei, sufletele morţilor se întorc acasă în ajunul zilei de Samhain, potrivit Enciclopedia Universală Britannica. Vrăjitoarele, spiriduşii, pisicile negre şi fantomele hălăduiesc nestingherite. Se credea că seara aceasta era potrivită pentru preziceri referitoare la căsătorie, noroc, sănătate şi moarte. Riturile păgâne au influenţat sărbătoarea creştină din ajunul Zilei Tuturor Sfinţilor.

Sărbătoarea a fost laicizată treptat şi introdusă în SUA la sfârşitul sec.XIX. Spirite rele şi personaje supranaturale sunt interpretate de copii mascaţi care sună la uşi şi primesc dulciuri, strigând "Trick or treat" (în engleză plăteşti sau o păţeşti), unde cuvântul "trick" se referă la poznele care fac parte din tradiţia de Halloween.

În Statele Unite, sărbătoarea de Halloween a fost adusă de mulţimea de imigranţi irlandezi, care au poposit pe ţărmurile continentului în jurul anului 1840. Tot din tradiţiile acestui popor a izvorât şi obiceiul cioplirii dovlecilor şi plasarea unei lumânări în interior pentru a căpăta o înfăţişare demonică. După 1989, şi românii au adoptat sărbătoarea de Halloween. În fiecare an, în seara de 31 octombrie se organizează petreceri, baluri mascate, carnavaluri în care oamenii se deghizează în diverse personaje înfricoşătoare.

În America de Nord şi Canada, Halloween îşi menţine cel mai înalt nivel de popularitate. În fiecare an, 65% dintre americani îşi decorează casele şi birourile pentru Halloween. Procentul este depăşit doar de decoraţiunile făcute cu ocazia Crăciunului. Halloween-ul este sărbătoarea în care sunt vândute cele mai multe bomboane şi este a doua sărbătoare după Crăciun ca volum al vânzărilor globale.

Obiceiuri specifice de Halloween sunt realizarea de dovleci sculptaţi, luminaţi cu ajutorul unor felinare, folosiţi la decorarea caselor şi grădinilor şi ca lanterne, dar şi costumarea în personaje desprinse din poveştile de groază. Copiii costumaţi astfel colindă din casă în casă şi sunt recompensaţi cu dulciuri.

În Irlanda, unde se pare că îşi are originile sărbătoarea cunoscută drept Halloween, ziua este marcată în zonele rurale cu focuri aprinse ca pe vremea celţilor. Copiii se îmbracă în costume speciale şi îşi colindă vecinii pentru dulciuri. Printre obiceiurile petrecerilor organizate în Irlanda pentru această sărbătoare se numără jocul "snap-apple" - un măr este atârnat de tocul uşii sau de un copac, iar cei prezenţi încearcă să muşte din el.

Costumarea şi colindatul reprezenta o practică de Halloween în Scoţia, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite, la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulţilor, cât şi al copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930.

Pe 1 noiembrie, italienii sărbătoresc Ziua Tuturor Sufletelor sau Ziua Tuturor Sfinţilor (Festa di Tutti i Santi). În Sardinia, cu ocazia zilei dedicate celebrării rudelor decedate se fac felinare din dovleci, iar localnicii le numesc "concas de Mortu" ("capete de mort"). Tot pe 1 noiembrie este sărbătorită Zaduszki în Polonia. Ziua tuturor sufletelor este marcată prin candele aprinse şi cadouri oferite la mormintele rudelor.

Echivalentul românesc al nopţii de Halloween este însă considerată noaptea de Sfântul Andrei. Potrivit tradiţiei populare, este noaptea în care spiritele ies în lume şi lupii vorbesc omeneşte. Sunt superstiţii că oamenii se pot apăra de toate acestea cu usturoi şi cu vrăji ca să nu se transforme în vârcolaci. Este şi noaptea în care se spune că fetele pot face farmece atât pentru inima celui pe care îl iubesc, cât şi pentru a vedea scene din viitorul lor.